RETRAGE vb. I. tr. a trage inapoi. ◊ a lua inapoi ceva. ◊ (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a parasi pozitiile din fata inamicului. 2. a iesi voluntar dintr-o functie, dintr-o institutie etc. 3. a merge inapoi, a pleca. ◊ (despre mijloace de transport in comun) a iesi din circulatie. 4. (despre ape curgatoare) a reintra in albie dupa revarsare. (< lat. retragere, dupa fr. retirer)

MARSARIER, marsariere, s. n. Mers inapoi al unui automobil; (concr.) dispozitiv al mecanismului de transmisie, care permite mersul inapoi al unui autovehicul. [Pr.: -ri-er] – Din fr. marche arriere.

REGRES, regrese, s. n. Intoarcere de la o stare sau o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; mers inapoi; decadere; declin, regresiune (1). – Din lat. regressus, it. regresso, germ. Regress.

MARSARIER ~e n. Mers inapoi al automobilului. [Sil. -ri-er] /<fr. marche arriere

REGRES ~e n. (in opozitie cu progres) Intoarcere de la o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; mers inapoi; decadere; declin; decadenta. Proces de ~ biologic. [Sil. -gres] /<lat. regressus, it. regresso, germ. Regress

MARSARIER s.n. Mers inapoi al unui autovehicul. ♦ Dispozitiv care permite mersul inapoi al unui autovehicul. ♦ Pozitie a schimbatorului de viteza care face un autovehicul sa mearga inapoi. [Pron. -ri-er. / < fr. marche arriere].

sia! interj. (reg.) strigat cu care se da unei ambarcatiuni comanda de mers inapoi.

RETRAGE vb. III. 1. tr. A trage inapoi; a lua inapoi ceva. ♦ refl. A parasi pozitiile din fata inamicului. ♦ refl. A iesi voluntar dintr-o functie, dintr-o institutie etc. 2. refl. a merge inapoi, a pleca. ♦ (Despre mijloace de transport in comun) A iesi din circulatie, intrerupandu-si activitatea. 3. refl. (Despre ape curgatoare) A intra din nou in albie dupa revarsare. 4. tr. (Fig.) A retracta. [P.i. retrag. / < re- + trage, dupa fr. retirer].

RETROGRAD, -A adj. 1. Opus progresului; reactionar. 2. Care merge inapoi. 3. (Despre astri sau despre miscarea lor) Care se misca in directia opusa miscarii Soarelui. [< fr. retrograde, cf. lat. retrogradus < lat. retro – inapoi, gradus – mers].

MARSARIER s. n. mers inapoi al unui autovehicul; dispozitiv care permite acest mers. ◊ pozitie a schimbatorului de viteza pentru mersul inapoi. (< fr. marche arriere)

REGRESA vb. I. intr. A da inapoi, a merge indarat; a decadea. [Cf. fr. regresser].

REGRESA vb. intr. a da inapoi, a merge indarat; a decadea. (< fr. regresser)

RETRAGE, retrag, vb. III. 1. Tranz. A trage inapoi. ♦ A scoate, a lua inapoi un lucru. ♦ Refl. A iesi voluntar dintr-o institutie, dintr-o functie etc.; a renunta la... 2. Refl. A merge, a pleca (inapoi); a se indeparta. ♦ A da inapoi din fata dusmanului, a efectua operatia de retragere. ♦ A se da deoparte. ♦ A parasi un loc, o incapere. ♦ A se izola. 3. Tranz. Fig. A retracta. 4. Refl. (Despre ape curgatoare) A reintra in albie dupa revarsare. – Re¹- + trage (dupa fr. retirer).

REGRESIV, -A adj. (op. progresiv) Care merge, care da inapoi; opus, contra progresului. ♦ Miscare regresiva = miscare in directia inversa celei normale; derivare regresiva = mod de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui afix de la un cuvant vechi; asimilare regresiva = fenomen in care elementul asimilator se gaseste dupa elementul asimilat. [Cf. fr. regressif].

REGRESIV, -A adj. 1. care merge, care da inapoi; contrar progresului.o derivare ~a = procedeu de formare a unui cuvant nou de la un cuvant existent in limba prin suprimarea unui afix; o miscare ~a = miscare in directia inversa celei normale. 2. (biol.) referitor la o regresiune, care constituie o regresiune. (< fr. regressif)

DEPLASA vb. 1. v. merge. 2. v. muta. 3. a se da, a se duce, a merge. (Se ~ cu doi pasi inapoi.) 4. v. duce. 5. a (se) clatina, a (se) clinti, a (se) misca, a (se) muta, a (se) urni, (inv. si pop.) a (se) sminti, (inv. si reg.) a (se) clati, (Mold. si Transilv.) a (se) vasca. (N-a putut ~ piatra de la locul ei.) 6. a duce. (A ~ lingura la gura.) 7. a misca, a muta, a plimba. (~ bomboana prin gura.) 8. v. circula. 9. v. trece. 10. a impinge, a mana. (Vantul ~ departe frunzele cazute.) 11. a aluneca. (Un strat de roci s-a ~.) 12. v. luxa. 13. v. actiona. 14. v. schimba.

A SE RETRAGE ma retrag intranz. 1) A se intoarce, mergand spre locul de pornire. 2) A se da deoparte; a se duce intr-o parte. 3) A pleca, parasind un loc. 4) (despre armate) A da inapoi in fata inamicului. 5) A parasi un domeniu de activitate sau o functie. 6) A se departa de tumultul vietii, traind in singuratate; a se pustnici; a se inchide; a se izola. ~ la tara. 7) (despre ape) A reintra in albie (dupa revarsare). 8) (despre mare) A fi in reflux. /re- + a trage

STANG ~ga (~gi) si substantival 1) (despre unele organe sau despre parti ale corpului) Care este situat in partea unde se afla inima. Ochiul ~. Mana ~ga. ◊ Nu stie ~ga ce face dreapta se spune pentru a indica o totala lipsa de coordonare. A calca cu ~gul a) a incepe in mod gresit ceva; b) a fi prost dispus. 2) Care se afla in directia mainii din aceasta parte. Aripa ~ga a cladirii. ◊ Din ~ga din directia mainii stangi. A tine ~ga a merge pe partea stanga a unui drum. (La) ~ga imprejur formula prin care se comanda cuiva o intoarcere de 180° spre stanga. A face ~ga imprejur a se intoarce si a pleca (inapoi de unde a venit). 3) (despre grupari politice, partide, curente etc.) Care, din punct de vedere politic, este radical sau mai radical decat altii. Aripa ~ga a parlamentului. /<lat. stancus

A INTOARCE intorc 1. tranz. 1) A face sa se intoarca. ♦ ~ ceasul a rasuci arcul ceasului (pentru a-l face sa mearga). 2) fam. (despre o boala) A lovi din nou; a inturna. Gripa l-a intors. 3) A schimba cu locul astfel incat o parte sa ocupe pozitia alteia. ~ fanul. ♦ ~ pe o parte si pe alta a cerceta amanuntit. ~ casa pe dos a face dezordine in casa. ~ foaia (sau cojocul) pe dos a-si schimba atitudinea fata de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau parti ale corpului) A misca intr-o parte. ~ capul. ~ privirea. ♦ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferenta sau suparare fata de cineva. 5) (bani, lucruri) A da inapoi; a inapoia; a restitui. ♦ ~ cuvantul a raspunde urat. ~ binele (sau raul) facut a rasplati pe cineva pentru o fapta buna (sau rea). ~ vizita a face o vizita de raspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele s*****e; a jugani. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrara. A intors-o in frig. /<lat. intorquere