Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
slagna s.f. (reg.; in expr.) a manca de slagna = a manca de dulce, a nu tine post.

CARNELEAGA, carnelegi, s. f. (In religia ortodoxa, de obicei la pl.) Saptamana antepenultima din dulcele Craciunului, in timpul careia credinciosii pot manca de dulce miercurea si vinerea. – Lat. carnem ligat.

CASLEGI s. f. pl. Interval de timp intre doua posturi ortodoxe, in care crestinii pot manca de dulce. – Lat. caseum ligat.

INFRUPTA, infrupt, vb. I. Refl. A manca din ceva deosebit de gustos. ♦ (Pop.) a manca de dulce in zi de post. ♦ Fig. (Ir.) A trage beneficii (necinstite), a profita de... – In + frupt.

SPURCA, spurc, vb. I. (Pop.) 1. Tranz. si refl. A (se) murdari, a (se) manji. ♦ Refl. A-si evacua excrementele sau u***a. ♦ Tranz. Fig. A pangari, a profana, a necinsti. ♦ Tranz. Fig. A injura. 2. Tranz. A atinge o mancare sau un vas de gatit de ceva murdar, scarbos sau oprit de biserica. 3. Refl. (In practicile religioase crestine) a manca de dulce in timpul postului. ♦ Fig. A se deprinde la ceva rau (sau prea bun), la ceva care nu este ingaduit; a se dedulci. – Lat. spurcare.

CASLEGI s. pl. (BIS.) (Transilv.) farsang. (In ~ se mananca de dulce.)

carneleaga, carnelegi, s.f. (reg.) perioada de iarna cand se mananca de dulce; caslegi.

pangariciune, pangariciuni, s.f. (inv. si reg.) 1. pacat. 2. lucru murdar, scarbos; spurcaciune, pangaritura. 3. aliment interzis de biserica in perioada postului. 4. mancare gatita prost, care produce scarba. 5. om care vorbeste urat, necuviincios; pangaritura. 6. persoana care mananca de dulce in zilele de post.

INFRUPTA, infrupt, vb. I. Refl. A gusta, a manca din ceva bun. ♦ (In ritualul crestin) a manca de dulce in zi de post. ♦ Fig. (Ir.) A trage beneficii (necinstite), a profita de... ♦ Tranz. (Rar) A face pe cineva partas la un castig, la un beneficiu (ilicit). – Din in- + frupt.

DESERT, deserturi, s. n. Fel de mancare, de obicei dulciuri, fructe, branzeturi etc., care se serveste la sfarsitul mesei; timpul cand se serveste aceasta mancare. – Din fr. dessert.

scocaca s.f. (reg.) mancare preparata din lapte dulce, in care, cand fierbe, se adauga oua batute si, uneori, verdeturi.

smocoi s.n. (reg.) mancare preparata din cas dulce amestecat cu zer.

BALMOS s. n. mancare facuta din cas dulce de oaie fiert in lapte (sau in unt etc.) si la care se adauga putin malai. [Var.: balmus s. n.] – Comp. magh. balmos.

BALMOS s. n. mancare ciobaneasca facuta din cas dulce de oaie, fiert in lapte (sau in unt etc.) cu putin malai. [Var.: balmus s. n.] – Cf. magh. balmos.

NESARAT adj. 1. dulce. (Branza ~.) 2. (reg.) searbad. (O mancare ~.)

COCARTITA f. pop. mancare ciobaneasca facuta din cas dulce amestecat cu jintita. /Orig. nec.

BALMOS n. mancare preparata, de obicei, din cas dulce, amestecat cu putina faina de porumb si fiert in lapte de oaie. /<ung. balmos

BUDINCA s.f. 1. Preparat culinar dulce servit la desert. 2. Fel de mancare din legume, branza etc., copt in cuptor. [Cf. engl. pudding].

mesteca1, s.f. (pop.) 1. rasina de brad, galbena si dulce, care se mesteca sau se mananca. 2. pasta de chition.

prajila s.f. (reg.) 1. omleta. 2. mancare facuta din lapte (acru sau dulce) amestecat cu malai si oua, peste care se toarna untura incinsa. 3. gratar pe care se frige carne.

BUDINCA, budinci, s. f. 1. Preparat culinar dulce servit ca desert. 2. Fel de mancare facut din legume, branza etc. si copt in cuptor. – Fr. pudding, pouding (<engl.).

INDULCI, indulcesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca o mancare sau o bautura sa fie (mai) dulce (prin adaos de zahar, miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ♦ Refl. A manca dintr-o mancare gustoasa; a se infrupta. ◊ Expr. A se indulci la ceva = a descoperi un lucru bun si a-l cauta mereu; a se deda la... 2. Refl. A trage folos, a se infrupta. 3. Tranz. Fig. A face mai bun, a satisface; a umple de multumire; a desfata. 4. Tranz. Fig. A face mai putin aspru, mai putin dur, mai putin violent; a domoli, a estompa. ♦ Tranz. si refl. A (se) imbuna, a (se) imblanzi. – In + dulce.

DESERT ~uri n. 1) Fel de mancare constand de obicei din fructe sau dulciuri si servit la sfarsitul mesei. 2) Moment al mesei cand se serveste acest fel de mancare. /<fr. dessert

chioarca, s.f. (reg., inv.) mancare facuta din dovleac fiert in lapte dulce.

dulce1 dulciuri n. 1) Ceea ce produce placere si satisfactie deosebita. ◊ A fi satul de dulce a se satura de bine. Pana nu gusti amarul, nu stii ce-i dulcele pana nu gusti viata grea, n-o intelegi pe cea buna. 2): De dulce care, dupa ritualul bisericii crestine, nu se mananca in timp de post; de frupt. 3) mai ales la pl. pop. mancare servita ca desert. /<lat. dulcis

sarbusca, sarbuste, s.f. s.f. (reg.) 1. mancare preparata din zer, lapte prins sau lapte dulce fiert cu malai sau faina, branza de vaci sau dovlecei. 2. ciorba preparata din zarzavat la care se adauga zer de la branza de vaci si putina faina de porumb.

OMLETA s. f. 1. mancare din oua batute si prajite in grasime. 2. preparat dulce din oua, faina, lapte si zahar, care se umple cu dulceata, fructe etc. (< fr. omelette)

MESNITA, mesnite, s. f. (Reg.) mancare preparata din orez, malai sau mei pisat si lapte dulce.

COFETURI s. pl. dulciuri (pl.), zaharicale (pl.), (reg.) zaharele (pl.), (grecism inv.) zumaricale (pl.). (A mancat multe ~.)

DULCIURI s. pl. cofeturi (pl.), zaharicale (pl.), (reg.) zaharele (pl.), (grecism inv.) zumaricale (pl.). (A mancat multe ~.)

TAHAN, tahanuri, s. n. Faina din seminte de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prajite, din care se prepara halvaua. ◊ Faina din seminte de susan din care se prepara mancaruri de post; mancare preparata din aceasta faina – Din tc. tahīn.

FRUPT, frupturi, s. n. Produsul in lapte al animalelor mulgatoare; derivate ale laptelui. ♦ mancare de lapte, oua, carne, peste sau derivate ale lor, de la care crestinii ortodocsi sunt opriti in timpul posturilor. ◊ Loc. adj. si adv. De frupt = de dulce. – Lat. fructus.

PASAT s. n. 1. Seminte de mei (decorticate si adesea pisate); p. ext. boabe de porumb sau, rar, de alte cereale, pisate sau macinate mare. ◊ Expr. A face (pe cineva) pasat = a nimici, a face (pe cineva) pilaf. 2. (Bot.; reg.) Mei. 3. mancare preparata din pasat (1) fiert, care se mananca cu lapte, cu unt si branza etc.; terci de malai sau de faina. ◊ Expr. A-i curge (sau a-i cadea, a-i pica etc.) (cuiva) lapte (sau miere) in pasat = a-i merge bine (cuiva); a izbuti in toate. A fi lapte cu pasat sau a fi pasat dulce = a fi lucru bun si placut (de mare folos pentru cineva). – Lat. pinsatum.