A SE CHIBZUI ma ~iesc intranz. A se consulta (unul cu altul), pentru a lua o decizie. /<ung. kepezni

AVENTURISM s. n. (Rar) Spirit de aventura al cuiva. ♦ Inclinatie de a actiona in mod pripit, de a lua decizii periculoase – Din fr. aventurisme.

DECIZIONAL, -A, decizionali, -e, adj. Care ia decizii; de decizie. [Pr.: -zi-o-] – Din engl. decisional.

TARIE ~i f. 1) Capacitate (a fiintelor vii) de a savarsi actiuni fizice; forta fizica; putere. ~a bratului. 2) (despre persoane) Capacitate de a lua decizii fara a sovai. ~ de caracter. 3) (despre corpuri solide) Proprietatea de a fi tare; rezistenta la deformare si zgariere. 4) (despre alcool si alte substante) Grad de concentratie. 5) (despre sunete) Intensitate auditiva. 6) fig. Calitate care pre-zinta valoare sau importanta. ◊ ~a (sau ~ile) cerului bolta cereasca; firmament. [G.-D. tariei] /tare + suf. ~ie

COMANDA s.f. 1. Ordin, porunca. ◊ Metoda de comanda = metoda folosita de un conducator care ia decizii personale fara sa-si consulte colaboratorii. 2. Conducere a unei unitati militare. ◊ Post de comanda = loc unde sta comandantul trupelor si de unde transmite comanda operatiilor. 3. Actiune de comandare a unui sistem tehnic. ♦ Echipamentul necesar efectuarii ei. 4. Cerere de marfa, de efectuare a unei lucrari etc., facuta unui meserias, unui negustor etc. ◊ De comanda = executat dupa indicatiile clientului. 5. (Mar.) Constructia cea mai inalta pe puntea superioara a unei nave, de unde se efectueaza conducerea navei. ♦ Parama de dimensiuni mici, cu diametrul de 4-5 mm. [Pl. -enzi, -de. / < fr. commande, germ. Kommando].

ECCLESIA s. f. (ant.) adunarea poporului la Atena, care lua deciziile supreme. (< fr. ecclesia, gr. ekklesia)

ORDINATOR s. n. calculator electronic cu memorie de mare capacitate si cu mijloace de calcul ultrarapide, putand rezolva probleme aritmetrice si logice complexe si lua decizii, prin folosirea unor programe inregistrate, adaptate anumitor circumstante. (< fr. ordinateur)

RABIN (‹ pol., germ.; de la cub. ebr. rabbi „invatatorul, stapanul meu”) s. m. Titlu conferit unei personalitati recunoscute ca o autoritate in domeniul religiei. Initial o formula de respect, din sec. 1 d. Hr. devine un titlu oficial atribuit expertilor in materie de legislatie; ulterior, utilizat pentru a desemna orice persoana calificata sa ia decizii in materie de legi. Ei aveau, mai tarziu, in sarcina, sa hotarasca conform legii rabinice, nu numai in probleme religioase, ci si in cele civile. Ulterior, cu exceptia comunitatilor ultraortodoxe, modelul care s-a impus pune accentul pe activitatile pastorale, sociale, pedagogice si ecumenice ale r.

ROBOTICA (‹ engl., fr.) s. f. Domeniu pluridisciplinar al stiintei si tehnicii care studiaza proiectarea si tehnica construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte si a robotilor, in scopul inlocuirii totale sau partiale a omului in procesele tehnologice, in actiunea asupra mediului inconjurator etc. Multe aspecte ale r. implica inteligenta artificiala: robotii pot fi echipati cu senzori echivalenti cu organele de simt ale omului, pentru vedere, pipait, perceperea temperaturii. Unii au chiar capacitatea de a lua decizii simple, iar in prezent cercetarile in domeniu sunt orientate spre obtinerea de roboti cu un grad de autocontrol care sa le permita mobilitatea si luarea de decizii intr-un mediu necontrolat direct de catre oameni.

HOTARARE s. 1. v. dispozitie. 2. fixare, precizare, stabilire. (Hotararea unui nou termen.) 3. v. vointa. 4. decizie. (Vom lua maine o hotarare definitiva.) 5. v. decizie. 6. v. sentinta. 7. darzenie, fermitate, intransigenta, neclintire, neinduplecare, nestramutare, nesovaire, statornicie, (livr.) decizie, (inv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (O hotarare de granit.) 8. v. fermitate.

A SE DECIDE ma decid intranz. (despre persoane) a lua o decizie; a se hotari. /<fr. decider, lat. decidere

DECIZIONAL ~a (~i, ~e) 1) Care decide; in drept sa ia o decizie. 2) Care are caracter de decizie. 3) Care tine de o decizie; pro-priu unei decizii. [Sil. -ci-zi-o-] /<fr., engl. decizional

DELIBERATIV ~a (~i, ~e) (in opozitie cu consultativ) Care delibereaza; in drept sa ia anumite decizii. ◊ Vot ~ vot cu caracter decisiv si rezultat obligatoriu. /<fr. deliberatif, lat. deliberativus

A DETERMINA determin tranz. 1) A face sa se produca in mod necesar; a provoca; a genera. 2) (timp, date, termene etc.) A fixa printr-o intelegere prealabila; a stabili; a hotari. 3) (corpuri, plante etc.) A stabili (pe baza trasaturilor specifice) ca apartinand la o clasa sau la o specie; a identifica. 4) A stabili cu exactitate; a preciza; a defini; a delimita. ~ sensul unui cuvant. 5) (cuvinte, propozitii) A preciza in calitate de determinativ; a explica. 6) A face sa ia o decizie; a hotari; a decide. /<fr. determiner, lat. determinare

A SE HOTARI ma ~asc intranz. a lua o decizie (manifestand interes personal). /Din hotar

AUTOMATICA (‹ fr. {i}) s. f. Ramura a stiintei care studiaza metode si tehnici, de automatizare specifice conceptiei si utilizarii sistemelor automate. Desi termenul de a. a fost introdus in 1940, preocupari in domeniu apar in sec. 18-19. D. Evans realizeaza (1784) un procedeu automat de obtinere a fainii, J.M. Jacquard inventeaza (dupa 1800) un razboi de tesut complex, iar Ch. Babbage construieste (1833) un „motor analitic” care dispunea de o capacitate primitiva de luare a deciziei. Pasul esential in a. a fost insa inventarea si dezvoltarea (1945-1946) calculatorului electronic. In Romania, preocupari in domeniu au avut Gr. C. Moisil (teoria algebrica a mecanismelor automate), C. Penescu (teoria sistemelor automate), V. Popov (hiperstabilitatea sistemelor automate), C. Belea (tele-mecanica, teoria sistemelor neliniare), S. Calin (metode de acordare a regulatoarelor automate) s.a.

HIC ET NUNC (lat.) aici si acum – A lua initiative, decizii hic et nunc, pe loc.

PSEFOLOGIE s.f. Forma a sociologiei care studiaza atitudinea politica si comportamentul grupurilor de alegatori, pentru a detecta factorii ce-i influenteaza in deciziile luate; sociologie electorala. [Gen. -iei. / cf. psephos – vot, logos – studiu].

A CONFISCA confisc tranz. (bunuri materiale) A lua cu forta si fara despagubire in baza deciziei unui organ oficial. /<fr. confisquer, lat. confiscare

REZOLUTIE s.f. 1. Hotarare adoptata in urma unor dezbateri colective. ♦ (Jur.; in forma rezolutiune) Desfiintare a unui contract in urma neexecutarii conditiilor. 2. Rezolvare (a unei cereri); hotarare, decizie. 3. Disparitia treptata a unui proces patologic. [Gen. -iei, var. rezolutiune s.f. / cf. fr. resolution, lat. resolutio].

DECIDE vb. I. tr., refl. a lua o hotarare (alegand intre mai multe posibilitati). II. tr. 1. a hotari, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva sa faca ceva. (< fr. decider, lat. decidere)

decizie s.f. 1. Hotarare; rezolutie. ♦ Hotarare data de o autoritate pentru cei aflati in subordinea sa. ♦ Sentinta data de o instanta judecatoreasca superioara asupra unui recurs. 2. Hotarare, fermitate. [Gen. -iei, var. deciziune s.f. / < lat. decisio, cf. fr. decision].

SENS s. I. 1. (LINGV.) acceptie, continut, insemnare, inteles, semnificatie, valoare, (rar) semantica, semantism, (inv.) noima, simt, talc. (~ul unui cuvant.) 2. v. semnificatie. 3. coerenta, logica, noima, sir. (Vorbeste fara ~.) 4. justificare, logica, motivare, noima, ratiune, rost, temei. (Nu vad ~ul acestei decizii.) 5. inteles, mesaj, semnificatie, talc, (inv.) socoteala. (~ul adanc al unei poezii.) 6. semnificatie, talc, (fig.) pret. (Iscat-am frumuseti si ~uri noi.) 7. v. scop. 8. importanta, insemnatate, semnificatie, valoare, (fig.) pret. (~ul actului Unirii.) II. 1. directie, parte. (In ce ~ o iei?) 2. directie, latura, parte. (Din toate ~urile veneau spre noi.) 3. cale, directie, linie. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) 4. directie, linie, orientare. (~ul luat de un fenomen.) 5. chip, fel, gen, maniera, mod, (rar) spirit. (Se pot face si alte observatii in acelasi ~.)