MURI, mor, vb. IV. Intranz. 1. A inceta de a mai trai, de a mai fi in viata; a raposa, a deceda, a sucomba, a expia. ◊ Expr. A muri cu zile = a deceda in urma unei boli insuficient ingrijite sau in imprejurari^[1] neprevazute. ♦ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se simti covarsit de o durere, de un sentiment etc. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „dupa”) A tine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i placea nespus, a iubi cu patima. 2. (Despre plante) A se usca, a se vesteji. 3. Fig. A inceta de a mai fi vazut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. – Lat. moriri.

A ADORA ador tranz. 1) a iubi cu patima. 2) (persoane, fiinte sau lucruri) A trata cu dragoste sau admiratie exagerata; a respecta in mod deosebit; a venera; a idolatriza; a zeifica; a diviniza. /<fr. adorer, lat. adorare

DRAGOSTE, dragoste, s. f. I. Sentiment de afectiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afectiune fata de o persoana de s*x opus; iubire, amor. ◊ Loc. adv. Cu (multa) dragoste sau cu toata dragostea = cu (multa) placere, (foarte) bucuros. ◊ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru, fata de) cineva (sau de ceva) = a se indragosti de cineva (sau de ceva). ◊ Expr. A avea dragoste = a-i placea sa... A se topi (sau a se sfarsi, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patima. ♦ (Concr.) Fiinta iubita; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legatura s*xuala; relatii amoroase. II. Planta erbacee cu frunze in forma de lance, dintate si cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria). – Din sl. dragostĩ.

iubiRE s. 1. amor, dragoste, (inv. si reg.) iboste, (inv.) libov. (~ dintre doi tineri.) 2. v. iubit. 3. v. dragoste. 4. v. patima.

PASIUNE s. 1. v. entuziasm. 2. patima, (inv.) impatimire. (O iubeste cu ~.) 3. sentiment, simtire, (livr.) patos, (inv.) simt. (A cantat cu ~.) 4. slabiciune. (~ lui e teatrul.) 5. narav, patima, viciu, (fam.) boala. (A dat in ~ jocului de carti.) 6. v. patima.

IRONS [aiənz], Jeremy (n. 1948), actor britanic de film. Datorita calitatilor sale fizice (silueta eleganta, paloare romantica), intruchipeaza in special tipul gentlemanului perfect, devastat insa de obsesii si patimi necontrolate („Logodnica locotenentului francez”, „Dragostea lui Swann”, „Misiunea”, „iubire imaginabila”, „Casa spiritelor”, „Frumusete furata”). Premiul Oscar: 1990 („Misterul familiei von Bullow”).

patima, patimi, s. f. 1. Sentiment puternic si violent care copleseste pe om, intunecandu-i adesea dreapta judecata; p. ext. pasiune, iubire excesiva pentru ceva, pornire nestapanita; suferinta morala. ♦ Partinire, partialitate; dusmanie, ura. ♦ Loc. adv. Cu patima = patimas. 2. (Inv. si pop.) Suferinta fizica, cazna, chin; boala. ♦ (In credinta crestina) Patimile Mantuitorului = suferintele indurate de Isus Cristos. Saptamana patimilor = saptamana dinainte de Pasti; saptamana mare. [Var.: patema s. f.] – Din ngr. pathima.

patima s. 1. v. entuziasm. 2. v. pasiune. 3. narav, pasiune, viciu, (fam.) boala. (A dat in ~ jocului de carti.) 4. iubire, pasiune. (~ de bani.) 5. cusur, dar, defect, meteahna, narav, viciu, (pop. si fam.) partag, (pop.) invat, (reg.) madea, natura, naravie, parfic, teahna, (prin Bucov.) basau. (Are ~ betiei.) 6. v. partinire. 7. v. chin. 8. v. tortura.

DRAGOSTE f. 1) Sentiment de afectiune si devotament fata de cineva sau de ceva; iubire: amor; drag. ◊ Cu multa ~ (sau cu toata ~ea) cu multa placere; foarte bucuros. 2) Sentiment de afectiune fata de o persoana de s*x opus; amor; iubire. ◊ A prinde ~ fata de cineva a se indragosti. 3) Fiinta iubita. 4) Sentiment de afectiune foarte puternica (si durabila) (pentru cineva sau ceva); pasiune; patima. [Art. dragostea; G.-D. dragostei] /<sl. dragosti