albie, albii, s. f. 1. Vas lunguiet, facut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covata, copaie. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de caini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rau (pe cineva). 2. Portiune a unei vai, acoperita permanent sau temporar cu apa; matca. – Lat. alvea.

albie, albii, s. f. 1. Vas lunguiet, facut din scandura sau dintr-un trunchi despicat in doua si scobit. ◊ Expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de caini) = a insulta in mod grosolan, a batjocori (pe cineva). 2. Adancitura in scoarta pamantului, prin care curge o apa; matca. – Lat. alveus „adancitura, albie de rau”.

albie (lat. pop. albia, cl. alveus, albie. V. albina). 1. Copaie, covata, vas lung scobit dintr' un singur lemn, cu fundu ratund [!], de pastrat ceva, de scaldat ori de leganat copiii. Fig. A face pe cineva albie de porci, a-l batjocuri [!] rau. (V. chersin, cop). 2. Patu (matca) unui riu. – Si alvie (Sadov. VR. 1928,1,29).