Rezultate din textul definițiilor
DARABANA, darabane, s. f. 1. Toba (mica). ◊ Expr. A bate darabana = a divulga, a da in vileag un secret; a bate toba. A bate darabana in (sau pe) ceva = a bate ritmic in ceva. A vinde (sau a cumpara) la darabana = a vinde (sau a cumpara) la mezat. A face (cuiva) spatele darabana = a bate zdravan (pe cineva). 2. Roata de transmisie facuta din lemn, folosita in anumite instalatii de sapare a sondelor. – Din ucr., pol. taraban.
DIVULGA, divulg, vb. I. Tranz. A face ca o taina sa fie cunoscuta de cineva sau de multa lume; a da in vileag, a da pe fata. ♦ Spec. A transmite secrete de stat unei persoane neindreptatite sa le cunoasca. – Din fr. divulguer, lat. divulgare.
A DECONSPIRA deconspir tranz. (conspiratii, secrete etc.) A face cunoscut (tuturor); a da in vileag. /des- + a conspira
A DESTAINUI destainui tranz. 1) (ganduri intime, framantari sufletesti etc.) A comunica in mod confidential; a incredinta; a confia. 2) (persoane) A arata asa cum este; a da pe fata; a trada. Ochii l-au destainuit. 3) (secrete oficiale) A aduce la cunostinta generala; a da in vileag; a dezvalui; a divulga. /des- + a tainui
A DEZVALUI dezvalui tranz. 1) (ganduri intime, framantari sufletesti) A comunica in mod confidential; a incredinta; a destainui; a confia. 2) (secrete de stat) A aduce la cunostinta generala; a da in vileag; a divulga; a destainui. [Sil. -lu-i] /dez- + a [in]valui
A RASUFLA rasuflu 1. intranz. 1) A trage aer in plamani si a-l elimina in afara; a respira. ~ greu. 2) A se odihni putin dupa un efort; a-si reveni dupa o stare de incordare. 3) (despre recipiente) A lasa sa iasa cate putin continutul (printr-un orificiu neobservat). 2. tranz. 1) (informatii, date secrete etc.) A face sa devina cunoscut; a da in vileag. 2) (aer, aburi, gaze etc.) A trage inauntru si a da afara. /ras- + a sufla
DIVULGA vb. tr. a da in vileag, a trada, a face cunoscut (un secret). (< fr. divulguer, lat. divulgare)
aievea (ea dift.) si aiave (vechi) adv. (a 4 si vsl. iavie. V. ivesc). Vechi. Pe fata, fatis. Azi. In realitate, chear in fiinta: o soapta de sus aievea mi-a spus (P. P.). Vechi. A face aievea, a da pe fata, a da in vileag. V. aidoma.
bedreag n., pl. ege si uri (germ. sas. bretterdecke, estrada, ori bretterdach, baraca, d. brett, scindura, si decke, invalitoare, dach, acoperis. V. bordei). Vechi. Estrada de scinduri pe care era masa de lucru a vechilor cizmari. Masa de lucru a cizmarului ori butucu rotarului. Olt. (Rt.) A iesi la bedreag, a iesi din nevoi, a scapa de saracie. – Si medreag (Rt.): a da in medreag, a da in vileag. V. selemet.
VANTURA, vantur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vanturatoare sau a le face sa cada de la o mica inaltime pentru ca vantul sa imprastie impuritatile usoare. ♦ Fig. A imprastia, a risipi; a spulbera. 2. A varsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas in altul, pentru a-l raci, pentru a-l amesteca etc. 3. A misca incoace si incolo, a agita. ♦ Fig. A framanta, a tulbura. 4. Fig. a da in vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vantura-lemne sau vantura-tara s. m. invar. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vant) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (=ventilare).
DEMASCARE, demascari, s. f. Actiunea de a (se) demasca si rezultatul ei; dezvaluire, dare in vileag. – V. demasca.
DEZVELI, dezvelesc, vb. IV. L Tranz. si refl. A da la o parte, a indeparta din jurul cuiva, de pe cineva sau ceva, sau de pe sine o invelitoare; a (se) descoperi. ♦ Tranz. Spec. A despacheta. ♦ Tranz. A da jos acoperisul de pe o casa. ♦ Tranz. A inaugura un monument, o statuie etc. (indepartand invelitoarea care le acoperea). 2. Tranz. Fig. A face sa apara, a lasa sa se vada; a arata. ♦ Refl. (Rar) A aparea in fata cuiva; a se infatisa. 3. Tranz. si refl. Fig. A (se) da in vileag; a (se) trada. 4. Refl. (Despre mugurii si bobocii plantelor; p. ext. despre plante; adesea fig.) A se deschide. – Dez- + [in]veli.
LEORBAU ~i m. depr. Persoana careia ii place sa flecareasca si sa dea in vileag orice. /v. a leorbai
A PARI ~asc tranz. A prezenta ca vinovat de infaptuirea unor actiuni reprobabile tinute in taina, dand in vileag, cu intentii rele (in fata unor persoane sau organe oficiale); a denunta; a declara. /<sl. p[a]reti
PISICA ~ci f. 1) Mamifer carnivor de talie mica, foarte sprinten, cu blana neteda, de diferite culori, cu ochi ageri (care vad si in intuneric) si cu ghearele ascutite, retractile. ◊ ~ domestica specie de pisica care traieste pe langa case si se hraneste cu soareci. ~ salbatica specie de pisica, mai mare decat cea domestica, cu blana de culoare cenusie intunecata si cu dungi negre transversale, care traieste prin paduri. ~ca cu clopotei nu prinde soareci cel care-si da in vileag intentiile poate rata scopul urmarit. 2) Blana a acestui mamifer. 3): ~-de-mare peste marin veninos, de talie mica, avand corp in forma de romb. [G.-D. pisicii] /pis + suf. ~ica
A SPUNE spun 1. tranz. 1) A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice. ~ adevarul. ~ pe de rost. ◊ ~ drept a spune adevarul. Cine ar fi putut ~ cine ar fi putut sa creada. A nu ~ nici carc a nu scoate nici o vorba. ~ verde in fata (sau in ochi) a da adevarul pe fata, fara ocolisuri. A-i ~ cuiva inima a presimti. Dupa cum se ~ cu alte cuvinte. ~ povesti a comunica lucruri ireale. 2) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a zice; a canta; a interpreta. 3) (pe cineva cuiva) A prezenta ca vinovat de infaptuirea unor actiuni reprobabile tinute in taina, dand in vileag cu intentii rele; a pari; a denunta. 2. intranz. A purta numele; a se numi; a se chema. Cum iti ~? /<lat. exponere
DIVULGA vb. I. tr. a da in vileag, a trada, a face cunoscut (un secret, ceva ce nu stie nimeni). [P.i. divulg. / < fr. divulguer, it., lat. divulgare].
DIVULGARE s.f. Actiunea de a divulga si rezultatul ei; dare in vileag. [< divulga].
DEMASCARE s.f. Actiunea de a demasca si rezultatul ei; dezvaluire, dare in vileag. [< demasca].
VANTURA, vantur, vb. I. Tranz. 1. A trece boabele de cereale prin vanturatoare sau a le face sa cada de la o mica inaltime pentru ca vantul sa imprastie impuritatile usoare. ♦ Fig. A imprastia, a risipi; a spulbera. 2. A varsa de mai multe ori un lichid dintr-un vas in altul, pentru a-l raci, pentru a-l amesteca etc. 3. A misca incoace si incolo, a agita. ♦ Fig. A framanta, a tulbura. 4. Fig. a da in vileag, a povesti, a comenta vorbe, fapte etc. 5. Fig. A cutreiera, a colinda. ◊ Compus: vantura-lume sau vantura-tara s. m. invar. = om hoinar, aventurier. 6. (Rar; despre vant) A sufla, a bate peste... – Lat. ventulare (= ventilare).
Battus 1. Cioban care l-a surprins pe Hermes minind catre munti animalele furate din cirezile lui Apollo. In schimbul legamintului de a nu-i da in vileag hotia, Hermes i-a daruit o junca. Mai apoi, vrind sa-i puna credinta la incercare, zeul s-a intors din drum si, sub alta infatisare, prefacindu-se a fi pagubasul, i-a fagaduit rasplata indoita daca-i ajuta sa gaseasca hotul. Calcindu-si legamintul, Battus a fost transformat de Hermes intr-o stinca. 2. Intemeietor mitic al coloniei Cyrene, situata pe coasta de nord a Africii.
vileag, vileaguri, s. n. (Pop.) 1. Lume, multime de oameni. ◊ Loc. adv. In vileag = in fata lumii, in public. ◊ Expr. Catu-i (sau pana-i) lumea si vileagul = niciodata. A da (sau a scoate) in (sau la) vileag = a face cunoscut, a divulga. 2. (In expr.) In vileagul vantului = in bataia vantului. – Magh. vilag.
daRE, dari, s. f. Actiunea de a da2. ◊ Loc. adj. (Despre oameni) Cu dare de mana = instarit, bogat. ♦ dare de seama = raport, referat asupra unei activitati, unei gestiuni etc. intr-o anumita perioada; prezentare critica a unei scrieri literare sau stiintifice, recenzie; relatare (in ziare) a unor fapte, intamplari etc. dare la semn = tragere la tinta. dare in judecata = chemare a unei persoane in fata unei instante judecatoresti in calitate de parat. dare la lumina = publicare, tiparire. dare pe fata (sau in vileag) = divulgare, demascare. ♦ (In evul mediu, la romani) Nume generic pentru obligatiile in bani si in natura; impozit. – V. da2.
vileag s. n. (Pop.; in loc. adv. si expr.) (A da sau a scoate, a iesi etc.) in vileag = (a face sau a deveni cunoscut) in fata lumii, a tuturor, in public. – Din magh. vilag.
vileag n. inv. Numar mare de oameni in dezordine; multime; gloata. ◊ A da (sau a scoate) in ~ a face cunoscut in public; a scoate la iveala; a da pe fata. /<ung. vilag
daRE dari f. 1) v. da. ◊ ~ de seama raport asupra unei activitati pentru o anumita perioada. ~ pe fata (sau in vileag) divulgare. Cu ~ de mana instarit; avut; bogat. 2) inv. Plata obligatorie (in bani sau in natura) varsata de cetateni in bugetul statului; dajdie; impozit. /v. a da