INREGISTRA vb. tr. 1. a inscrie (un act, o cerere etc.) intr-un registru. 2. a consemna in scris, a insemna, a lua in evidenta. ◊ (fig.) a intipari, a retine (in memorie). 3. a inscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. a imprima sunete, fenomene luminoase etc. in vederea pastrarii si a redarii lor ulterioare. 5. a obtine, a realiza succese, rezultate bune. (< fr. enregistrer)

INscrie vb. I. tr. 1. a consemna in scris, a mentiona intr-o lista, intr-un registru etc. ♦ a~ in fals = a cere unei instante sa constate ca un act scris este fals; (p. ext.) a contesta, a demonstra un fals. 2. (fig.) a insemna, a consemna. 3. a construi o figura geometrica in perimetrul alteia. 4. (sport) a realiza un punct; a marca. II. tr., refl. a (se) inregistra, a se inmatricula. ◊ a intra, a primi intr-o organizatie, intr-un partid etc. (dupa fr. /s'/inscrire)

NOTATIE, notatii, s. f. 1. Insemnare, consemnare; text scris care contine scurte insemnari, observatii. 2. Reprezentare prin semne conventionale, simboluri etc.; p. ext. semn grafic, simbol etc. prin care se reprezinta ceva. ♦ Spec. Sistem de reprezentare grafica a sunetelor muzicale si a diferitelor raporturi dintre ele. 3. Calificare, apreciere a cunostintelor cuiva cu ajutorul notelor sau al calificativelor. [Var.: notatiune s. f.] – Din fr. notation, lat. notatio, -onis.

SCRIPTURA, scripturi, s. f. 1. scriere bisericeasca cuprinzand Vechiul si Noul Testament; Biblie. 2. (Inv.) Opera literara, stiintifica etc. 3. (Inv.) Insemnare, consemnare, relatare scrisa; text. 4. (Inv.) scris¹ (2). – Din lat. scriptura.

scris², -A, scrisi, -se, adj., subst. I. Adj. Care este insemnat, consemnat in scris, scriptic. II. Subst. (Pop.) 1. S. m. si f. Persoana predestinata sa devina sotul sau sotia cuiva. 2. S. f. art. Ursita, soarta, fatalitate. – V. scrie.

SPUNE, spun, vb. III. Tranz. 1. A exprima prin viu grai un gand, o parere etc.; a rosti, a zice, a declara. ◊ Expr. Ce-ti spuneam eu! = ai vazut ca a fost asa cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formula care exprima mirarea, neincrederea. ♦ Fig. A evoca, a provoca (sentimente, amintiri). Nu-ti spune nimic lucrul acesta? ◊ Expr. A-i spune cuiva inima = a avea o intuitie, a intui, a presimti. ♦ Fig. (Pop.) A exprima ceva prin cantec; a canta. 2. A expune, a relata, a prezenta; a povesti, a istorisi, a nara. ♦ (Despre texte, scrieri) A cuprinde, a scrie, a consemna. Ce spun ziarele? ♦ A recita. 3. A destainui, a marturisi ceva cuiva. ♦ A pari, a denunta pe cineva. 4. A explica cuiva un lucru, a lamuri pe cineva. 5. A numi; a porecli. ♦ Refl. impers. A se obisnui, a se zice intr-un anumit fel. – Lat. exponere.

CONscrie, conscriu, vb. III. Tranz. (Inv.) 1. A chema in armata, a recruta, a inrola. 2. A consemna, a scrie intr-un registru oficial. – Con¹- + scrie.

SCRIPTIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care este trecut in scripte. Fond ~. Personal ~. 2) rar Care este consemnat in scris. /scripte + suf. ~ic

INREGISTRA vb. I. tr. 1. A inscrie (un act, o cerere etc.) intr-un registru. 2. a consemna in scris, a insemna (un fapt, un eveniment). ♦ A incorpora (2). ♦ (Fig.) A intipari, a retine (in memorie). 3. A inscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. A imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. in vederea pastrarii si a redarii lor ulterioare. 5. A obtine, a realiza succese, rezultate bune etc. [< fr. enregistrer].

2) consemn si -ez, a -a v. tr. (fr. consigner, d. lat. consignare, dupa rom. a insemna. V. de-zignez). Depun ca sa pastreze: a consemna bani, marfa. Citez, insemn (intr´o scriere): a consemna un fapt. Opresc in cazarma, in scoala (mai ales ca pedeapsa): a consemna o trupa. – Rar consignez.

INscrie, inscriu, vb. III. 1. Tranz. si refl. A(-si) scrie, a(-si) trece numele intr-un catalog, intr-o condica etc.; a (se) inregistra, a (se) inmatricula. ◊ Expr. (Refl.) A se inscrie in fals = a sustine in fata unei instante judiciare ca dovada (scrisa) adusa de partea adversa este falsa. ♦ Tranz. A consemna ceva in scris. 2. Tranz. A construi o figura geometrica in perimetrul alteia, astfel incat unele puncte ale celei dintai sa fie tangente la cealalta. 3. Tranz. (Sport) A marca unul sau mai multe goluri, seturi, cosuri etc. [Perf. s. inscrisei, part. inscris] – In + scrie (dupa fr. inscrire).

NOTA, notez, vb. I. Tranz. 1. A insemna, a consemna ceva in scris. ♦ A insemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. ♦ A transcrie o melodie cu ajutorul notelor si a altor semne conventionale. 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. ♦ A insemna pe cineva undeva in vederea sanctionarii lui. 3. A semnala, a sublinia ceva; a retine, a memora. – Din fr. noter, lat. notare.

NOTA vb. I. tr. 1. A insemna, a scrie (ceva), a consemna. ♦ A face o apreciere asupra cunostintelor cuiva (de obicei elev, student) prin note sau calificative. 2. A insemna prin simboluri (litere, cifre etc.) valori numerice, elemente, melodii etc. [< fr. noter, lat. notare].

NOTIFICA vb. v. consemna, inregistra, inscrie, insemna, nota, scrie, trece.

A INscrie ~u tranz. 1) (mai ales nume de persoane) A fixa in scris; a inregistra; a nota; a consemna. 2) (persoane) A face sa figureze intr-o lista (drept membru al unui grup, posesor al unei demnitati). ~ un copil la scoala. 3) sport (goluri, puncte) A trece la activul sau sau al echipei sale; a marca. 4) (figuri geometrice) A construi in interiorul altei figuri, atingandu-i limitele in anumite puncte. [Sil. in-scri-] /in + a scrie

A NOTA ~ez tranz. 1) (nume, informatii) A fixa in scris; a inscrie; a inregistra; a con-semna. ~ un numar de telefon. 2) (elevi, studenti etc.) A aprecia cu o nota. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice conventionale. 4) (idei, afirmatii etc.) A prevedea cu un semn pentru a retine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a evidentia. 5) A scoate in evidenta (pentru a atrage atentia); a reliefa; a evidentia. /<fr. noter, lat. notare

INscrie vb. III. tr. 1. A scrie, a mentiona (ceva) intr-o lista etc.; a inregistra. ◊ A inscrie in fals = a cere unei instante sa constate ca un act scris este fals. 2. (Fig.) A insemna, a consemna. 3. A construi o figura geometrica in interiorul altei figuri geometrice. 4. (Sport) A realiza un punct (la joc); a marca. [Pron. -scri-e, p.i. -scriu, 5 -scrieti, ger. -scriind, perf. s. -scrisei, part. -scris. / cf. fr. inscrire, lat. inscribere].

INREGISTRA vb. 1. v. inventaria. 2. a consemna, a inscrie, a insemna, a nota, a scrie, a trece, (inv.) a notifica, a semna. (~ intr-un caiet cheltuielile zilnice.) 3. v. inmatricula. 4. v. mentiona. 5. a imprima. (A ~ o melodie.) 6. v. receptiona. 7. a arata, a indica, a marca. (Termometrul ~ o temperatura inalta.) 8. v. percepe. 9. v. repurta.

A INREGISTRA ~ez tranz. 1) (nume, informatii) A fixa in scris (sau in memorie); a inscrie; a nota; a consemna. 2) (scrisori, acte) A trece intr-un registru (pentru a autentifica). ~ corespondenta primita. 3) (sunete, imagini) A fixa prin metode electromagnetice; a imprima. 4) A face sa ramana pentru un timp indelungat (in memorie); a retine (in minte). 5) (bagaje) A preda pentru cantarire si etichetare inaintea plecarii (unui tren, avion), primind in loc o recipisa. 6) fig. A indica in mod obiectiv. Termometrul ~eaza zero grade. 7) fig. (succese, rezultate) A capata printr-un efort; a dobandi; a obtine; a repurta. ~ o victorie. /<fr. enregistrer

MENTIONA, mentionez, vb. I. Tranz. A semnala ceva (verbal sau in scris), a aminti (in treacat); a pomeni. ♦ A specifica, a consemna. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. mentionner.

INSCRIPTIE ~i f. Text scurt, gravat sau scris pe un obiect, pentru a pastra o amintire, a consemna o data sau a indica destinatia. [G.-D. inscriptiei; Sil. in-scrip-ti-e] /<fr. inscription, lat. inscriptio, ~onis

SCRIPTURA s. v. consemnare, epistola, epistolie, indicatie, inscriptie, inregistrare, lucrare, mentionare, opera, ortografie, precizare, prescriptie, prevedere, scriere, scris, scrisoare, specificare, text.

CONscrie vb. III. tr. (Rar) 1. A chema in serviciul militar; a inrola, a recruta. 2. A consemna, a inscrie intr-un registru oficial. [P.i. conscriu. / < lat. conscribere, dupa scrie].

MEMORIAL s.n. 1. scriere literara inrudita cu insemnarile de calatorie si cu memoriile, in care se consemneaza anumite realitati. 2. Monument sau inscriptie comemorativa. [Pron. -ri-al, pl. -le, -luri. / < fr. memorial, it. memoriale, engl. memorial, cf. lat. (liber) memorialis – carte de insemnari].

MEMORIAL, -A I. adj. care serveste pentru a aminti un eveniment important, o personalitate etc. II. s.. 1. scriere literara inrudita cu insemnarile de calatorie si cu memoriile, in care se consemneaza anumite realitati. 2. monument comemorativ. (< fr. memorial, (II, 2) engl. memorial, lat. memoriales, germ. Memorial)

JURNAL, jurnale, s. n. 1. Publicatie periodica avand aparitie zilnica; ziar, gazeta. 2. (De obicei in sintagma jurnal de moda) Publicatie periodica in care se dau desene si tipare de imbracaminte si accesorii. 3. Insemnari zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate, de obicei, de viata sa; insemnari zilnice ale unor observatii stiintifice. ◊ Jurnal de calatorie = relatare in scris, zi de zi, a unei calatorii. Jurnal de bord = registru in care se consemneaza cronologic faptele survenite in timpul calatoriei unei nave. Jurnalul actiunilor de lupta = document militar in care sunt descrise zilnic pregatirea si desfasurarea actiunilor de lupta. 4. (Iesit din uz) Emisiune de radio si televiziune sau film de scurt metraj, rulat de obicei inaintea filmului artistic de lung metraj, care prezinta evenimente, stiri, informatii de stricta actualitate. 5. (Cont.) Registru in care sunt inscrise cronologic operatiile banesti, evenimentele supuse evidentei etc. – Din fr. journal.

SEMNA vb. v. arata, bate, circumscrie, consemna, cresta, delimita, demarca, hotarnici, indica, infiera, inregistra, inscrie, insemna, limita, marca, margini, nota, preciza, reprezenta, scrie, scrijeli, simboliza, spune, trece, zgaria.

A consemna ~ez tranz. 1) (mentiuni din cadrul unui proces juridic) A reda intr-un proces verbal. 2) (fapte, evenimente, note etc.) A fixa in scris; a inscrie; a inregistra; a nota. 3) (militari) A supune unui consemn. 4) (sume de bani) A pune la pastrare la o institutie bancara; a depune. /con- + a semna

BULETIN ~e n. 1) Document oficial, prin care se consemneaza sau se confirma ceva. ◊ ~ (de identitate) act oficial care atesta identitatea unei persoane. 2) Informatie oficiala despre evenimente sau chestiuni de actualitate si de interes public. ~ meteorologic. ~ de stiri. 3) Publicatie periodica oficiala, cuprinzand legi, decrete, dispozitii. 4) Publicatie periodica care cuprinde dari de seama, studii scurte si informatii dintr-un anumit domeniu de activitate. 5): ~ de vot imprimat pe care se scrie lista candidatilor la o alegere si prin care alegatorii isi exercita dreptul de vot. /<fr. bulletin