A CUCERI ~esc tranz. 1) A lua in stapanire cu forta armata; a ocupa. 2) A capta prin insusiri deosebite (pentru a castiga simpatia, dragostea sau bunavointa). 3) A obtine prin lupta sau prin munca sustinuta. /<lat. conquerire

castiga, castig, vb. I. 1. Tranz. A obtine bani sau alte bunuri materiale (prin munca, prin speculatii, prin exploatare, la jocuri de noroc etc.); p. ext. a dobandi, a obtine experienta, cunostinte etc. ♦ A recupera timpul (pierdut). 2. Tranz. A atrage de partea sa; a cuceri. castigase simpatia tuturor. 3. Tranz. A obtine, a cuceri victoria (intr-o competitie sportiva, intr-un proces etc.). 4. Intranz. A deveni mai bogat in..., a-si spori continutul, calitatea, greutatea. – Lat. castigare.

STRUNA, strune, s. f. 1. Fir elastic confectionat din metal, din intestine de animale etc. care se intinde pe unele instrumente muzicale si produce, prin vibrare, sunete; coarda. ◊ Expr. A canta (sau a bate) cuiva in struna (sau in struna cuiva) = a fi de aceeasi parere cu cineva pentru a-i castiga simpatia, favoarea; a lingusi pe cineva. 2. Sfoara bine intinsa, facuta din fire elastice si rasucite, destinata sa tina intinsa panza ferastraului. ◊ Expr. (Adverbial) A merge struna = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leaga carligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a fraului care inconjura barbia calului si se prinde de cele doua capete ale zabalei. ◊ Expr. A tine (pe cineva) in struna = a infrana, a tine din scurt (pe cineva). 4. Compus: struna-cocosului = numele a doua plante erbacee cu frunzele ovale si flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.

ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se misca descriind cercuri. 2. Tranz. A efectua o rotatie. ♦ Refl. (Pop.) A dansa miscandu-se in cerc. ◊ Tranz. Rotesc hora. 3. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vartejuri. 4. Refl. A se invarti imprejurul cuiva sau a ceva. 5. Refl. Fig. A sta mereu in preajma cuiva, cautand sa-i castige simpatia, bunavointa. 6. Tranz. A-si plimba ochii, privirea in toate partile, de jur imprejur. 7. Tranz. (Adesea fig.) A invarti in aer, deasupra capului o arma, un baston etc. 8. Refl. si tranz. (Despre pasari) A-si desface penele cozii si aripile (in perioada imperecherii); a (se) infoia. [Var.: (rar) rota vb. I] – Din roata.

AVANS ~uri n. 1) Suma de bani platita anticipat; acont. ◊ A-i face cuiva ~uri a cauta sa castige simpatia cuiva prin lingusiri, concesii etc. 2) Interval de timp, distanta cu care cineva sau ceva se afla inaintea altcuiva sau a ceva. /<fr. avance

CURTE ~ti f. 1) Loc ingradit in jurul unei cladiri, al unei case; ograda. ◊ De ~ care traieste pe langa om; de casa; domestic. 2) Casa mosierului; conac. ~ boiereasca. 3) Palat de resedinta al unui suveran. 4) Instanta judecatoreasca sau administrativa. ~ de apel. ~ de casatie. ~ martiala. 5) Atentie deosebita acordata unei femei cu scopul de a-i castiga simpatia sau dragostea. [G.-D. curtii] /<lat. curtis

CURTE, curti, s. f. I. 1. Spatiu (imprejmuit) in jurul unei cladiri, al unei gospodarii etc. care tine de aceasta cladire, gospodarie etc.; ograda. ◊ Loc. adj. De curte = care traieste pe langa casa omului. Pasari de curte. 2. (In trecut) Locuinta de la tara a mosierului; conac; totalitatea acareturilor impreuna cu aceasta locuinta. 3. Palatul de resedinta al unui suveran; (inv.) resedinta intarita a domnitorului si a boierilor, unde se refugia si populatia in timpul razboaielor. ♦ Totalitatea persoanelor cu functii inalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. II. (Cu determinari; in trecut) Numele unor instante (superioare) judecatoresti si administrative. Curtea de casatie. Curtea de apel. Curtea de juri. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instante. III. Omagiu magulitor adresat unei femei in semn de afectiune, spre a-i castiga favoarea, simpatia, dragostea. – lat. *curtis (= cohors, -tis), cu unele sensuri (II, III) dupa fr. cour.

CUCERI, cuceresc, vb.IV. I. Tranz. 1. A cuprinde, a ocupa, a supune un teritoriu cu puterea armelor. ♦ A dobori ceva prin lupta sustinuta; A castiga. 2. Fig. A-si atrage simpatia, a castiga dragostea sau bunavointa cuiva. II. Tranz. si refl. (Inv.) A (se) supune, a (se) inchina; a (se) ruga umilindu-se. – Lat. *conquerire(= conquirere).

CUCERI vb. 1. a lua, a ocupa, (inv.) a cuprinde, a dobandi, a prinde, a stapani. (Dupa lupte crancene au ~ cetatea.) 2. v. subjuga. 3. v. repurta. 4. v. castiga. 5. a castiga. (A ~ simpatia tuturor.) 6. v. incanta.

A CURTA ~ez tranz. (femei) A trata cu atentie deosebita pentru a castiga favoarea, simpatia sau dragostea. /Din curte

CURTA vb. I. tr. A face curte unei femei, a cauta sa-i castigi favoarea, simpatia, dragostea. [Dupa fr. courtiser].

CURTA vb. tr. a face curte unei femei, a cauta sa-i castigi favoarea, simpatia, dragostea. (dupa fr. courtiser)

CUCERIRE, cuceriri, s. f. Actiunea de a (se) cuceri si rezultatul ei; castig, progres, izbanda. ◊ Expr. (Fam.) A face o cucerire = a-si atrage simpatia sau dragostea ciuva. – V. cuceri.

INTERESA vb. I. 1. tr. A face pe cineva partas la o actiune, la un castig; a castiga pe cineva pentru o afacere, pentru o actiune etc. 2. refl. A avea, a arata simpatie, interes (pentru cineva sau pentru ceva). ♦ A intreba, a se informa despre cineva, despre ceva. [< it. interessare, cf. fr. interesser].

A castiga castig 1. tranz. 1) (bani sau bunuri materiale) A dobandi prin munca (sau prin alte mijloace). 2) fig. A obtine prin munca sau prin lupta sustinuta. ~ simpatia publicului. ~ bunavointa colegilor. 3) (lupte, partide, procese etc.) A obtine inregistrand victorie. 2. intranz. 1) A avea un castig. 2) A-si spori valoarea (sau continutul, greutatea etc.). /<lat. castigare

INTERES s. n. 1. preocupare de a obtine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ◊ ceea ce este util, important, care convine; folos, castig. 2. dobanda. ♦ daune e = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (psih.) orientare activa si durabila a cuiva spre anumite lucruri, dorinta de a le cunoaste si intelege. 4. simpatie, inclinare fata de cineva. 5. placere provocata de ceva care ne atrage atentia, ne starneste curiozitatea etc.; atractie. (< it. interesse, germ. Interesse, rus. interes)

INTERESA, interesez, vb. I. 1. Tranz. A starni, a trezi interesul cuiva; a retine atentia cuiva. ◊ Expr. Ce te intereseaza? = ce-ti pasa? ce importanta are? ce te priveste? ♦ A face pe cineva partas la o actiune, la un castig. 2. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „de”, mai rar „la”) A arata interes pentru cineva sau ceva, a-si da (tot) interesul, a avea grija, simpatie. ♦ A se informa, a intreba despre cineva, despre ceva, a cauta sa afle. – Din fr. (s')interesser, it. interessare.

A SE BAGA ma bag intranz. fam. A intra in mod obraznic (undeva). ◊ ~ sub pielea cuiva a cauta sa castige bunavointa sau increderea cuiva pe diferite cai (chiar necinstite). ~ in sufletul cuiva a) a sacai pe cineva cu rugaminti; b) a nu slabi cu dovezi de simpatie (in anumite scopuri). ~ in ochii cuiva a cauta sa atraga cu orice pret atentia cuiva. ~ in vorba a interveni, a se amesteca, nepoftit intr-o discutie. /Orig. nec.

INTERES s.n. 1. Preocupare de a obtine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ♦ Ceea ce este util, important, care convine; folos, castig. ◊ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemneaza stimulul fundamental al activitatii umane. 2. Dobanda. ◊ Daune interese = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activa si durabila a cuiva spre anumite lucruri, dorinta de a le cunoaste si intelege. 4. simpatie, inclinare fata de cineva. 5. Placere provocata de ceva care ne atrage atentia, ne starneste curiozitatea etc.; atractie. [Pl. -se, -suri. / < it. interesse, cf. lat. interest – intereseaza, priveste].

INTERES, interese, s. n. 1. Preocupare de a obtine un succes, un avantaj; ravna depusa intr-o actiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, castig, profit. ◊ Loc. adj. De interes general (sau public) = de importanta sociala, util colectivitatii. ◊ Expr. A-si face interesele = a fi preocupat numai de satisfacerea chestiunilor personale. 3. Dobanda. ◊ (Jur.) Daune interese = despagubire baneasca pentru repararea unui prejudiciu. 4. Orientare activa si durabila, dorinta arzatoare de a cunoaste si de a intelege pe cineva sau ceva. 5. Intelegere si simpatie fata de cineva sau de ceva; grija, solicitudine. 6. Calitatea de a destepta atentia, a starni curiozitatea prin importanta, frumusetea, varietatea lucrului, a problemei, a actiunii etc.; atractie. [Pl. si; (rar) interesuri] – Din it. interesse, rus. interes, germ. Interesse.