CARA, car, vb. I. 1. Tranz. A duce ceva dintr-un loc in altul; a transporta (in cantitati mari). ◊ Expr. A cara apa cu ciurul = a munci in gol, a se agita fara rezultat. A cara cuiva (la) pumni (sau palme, garbace etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravan pe cineva. A-l cara (pe cineva) pacatele = a se lasa dus, tarat oarecum fara voie. 2. Refl. (Rar) A se duce dintr-un loc in altul. ♦ (Fam.) A pleca repede (si pe furis) de undeva; a se carabani. – Lat. *carrare.

CHICA, chici, s. f. (Pop. si fam.) Parul de pe cap; spec. par lasat sa creasca lung pe ceafa sau pe spate; plete. ◊ Expr. A face (cuiva) chica topor (sau maciuca) sau a face (cuiva) morisca in chica = a trage (pe cineva) de par; p. ext. a bate zdravan. ◊ Compus: chica-voinicului = planta erbacee ornamentala, cu frunze despicate in lobi si cu flori albastre (Nigella damascena). - Din sl. kyka.

CHISELITA, chiselite, s. f. Fiertura de fructe sau de anumite legume (stir, loboda etc.). ♦ Fig. Amestec din care nu se mai alege nimic; terci. ◊ Expr. A face (pe cineva) chiselita = a bate zdravan. – Din bg., scr. kiselica.

DARABANA, darabane, s. f. 1. Toba (mica). ◊ Expr. A bate darabana = a divulga, a da in vileag un secret; a bate toba. A bate darabana in (sau pe) ceva = a bate ritmic in ceva. A vinde (sau a cumpara) la darabana = a vinde (sau a cumpara) la mezat. A face (cuiva) spatele darabana = a bate zdravan (pe cineva). 2. Roata de transmisie facuta din lemn, folosita in anumite instalatii de sapare a sondelor. – Din ucr., pol. taraban.

UNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inima = a da, a crea cuiva o satisfactie deosebita. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravan pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mita. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gat = a bea. 2. Tranz. A investi in functie un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fatui, a varui, a spoi. ♦ A murdari, a manji. – Lat. ungere.

ZVANTA, zvant, vb. I. 1. Tranz. si refl. A face sa piarda sau a pierde din umezeala; a (se) zbici, a (se) usca putin. ♦ Tranz. A-si sterge, a-si usca (lacrimile, ochii, obrajii). 2. Tranz. Fig. A distruge, a prapadi, a nimici. ◊ Expr. A zvanta (pe cineva) in bataie (sau in batai) = a bate zdravan. ♦ A slei, a epuiza, a secatui. ♦ (In propozitii consecutive, legat de diverse verbe, exprima intensitatea actiunilor respective) Fura de zvanta. Mananca de zvanta. [Prez. ind. si: zvantez] – Lat. *exventare.

TARBACA s. f. (Fam.; in expr.) A da (sau a lua) in (sau la, prin) tarbaca = a) a bate zdravan; b) fig. a batjocori, a ocari; a-si bate joc de cineva, a da in tarbaceala. – Din tarbaci (derivat regresiv).

F****I, f*******c, vb. IV. Tranz. A smulge parul de pe animale vii; a jumuli penele, fulgii pasarilor vii; fig. a bate zdravan, a parui. – F**c + suf. -ai.

COSI, cosesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre piele) A se basica, a se umfla in urma unei lovituri. ◊ Expr. (Tranz.) A cosi in bataie (pe cineva) = a bate zdravan (pe cineva). – Din cos².

A BURDUSI ~esc tranz. pop. 1) (lucruri) A vari cu forta intr-un spatiu restrans ca sa incapa mai mult; a inghesui; a indesa; a ticsi. 2) (spatii limitate) A umple pana la refuz; a ticsi. 3) A face sa se burduseasca. 4) fig. fam. (persoane) A snopi in bataie; a bate zdravan. /Din inv. burdus (burduf)

CHICA chici f. pop. (mai ales la barbati) Parul de pe cap, lung, lasat pe umeri sau pe spate; plete. ◊ A face cuiva chica topor a trage de par; a bate zdravan pe cineva. [G.-D. chicii] /<sl. kyka

COASTA ~e f. 1) Fiecare dintre oasele arcuite care unesc coloana vertebrala cu sternul, formand toracele. 2) Fiecare dintre cele doua laturi ale corpului omenesc, de la umar pana la sold; rana. ◊ Slab de-i poti numara ~ele extrem de slab; numai pielea si oasele. A-i rupe (sau a-i frange) cuiva ~ele a bate zdravan pe cineva. A-i pune cuiva sula (sau sulita) in ~e a) a cere indeplinirea neintarziata a unui angajament; a zori; b) a constrange pe cineva. 3) Portiune de teren cu suprafata inclinata; versant; costisa; povarnis; panta. 4) Linia de contact intre uscat si apa marii sau a oceanului; tarm; litoral. ~a Marii Negre. Vas de ~. Navigatie de ~. [G.-D. coastei; Sil. coas-ta] /<lat. costa

A INMUIA inmoi tranz. A face sa se inmoaie. ◊ ~ spinarea cuiva a bate zdravan pe cineva. /in + a m**a

A RADE rad tranz. 1) (par, barba, mustati) A taia de la radacina, inlaturand complet (cu briciul sau cu masina de barbierit); a barbieri. 2) (persoane) A lipsi de par cu ajutorul briciului. ◊ ~ (pe cineva) fara sapun a critica foarte aspru. ~ o mama de bataie a bate zdravan. ~ o palma a da o palma (cu putere). 3) (animale sacrificate) A curata de elementele necomestibile (par, solzi, murdarie etc.). 4) (unele straturi subtiri) A desparti de unde este prins (cu o unealta taioasa). 5) (legume) A curata de coaja. 6) A da prin razatoare; a razui. 7) fig. A face sa nu mai existe; a sterge (de pe fata pamantului); a distruge; a prapadi; a nimici. 8) fig. (persoane, de obicei la jocul de carti) A face sa piarda toti banii. 9) rar (despre pasari in zbor, proiectile lansate etc.) A atinge usor la suprafata (apa, pamantul). /<lat. radere

f****i, f****iesc, vb. IV (reg.) 1. a smulge (parul, fulgii, penele), a jumuli, a scarmana. 2. a bate zdravan (pe cineva). 3. a imprastia (in aer).

oletui, oletuiesc, vb. IV (reg.) a bate zdravan, a zdrobi.

padaia, padaiesc, vb. I (reg.) a lovi tare, a bate zdravan.

pisoaca¹ s.f. (reg.; in expr.) a face pisoaca = a pisa, a zdrobi, a faramita. b) a bate zdravan, a snopi in bataie.

stori, storasc, vb. IV 1. (refl.; inv. si reg.) a se chinui; a se istovi. 2. (fig.; reg.; despre oameni; in forma: sturi) a chinui, a cauza o durere insuportabila, a seca, a epuiza (sufleteste). 3. (inv. si reg.) a nimici. 4. (reg.; despre fiinte) a stalci, a bate zdravan. 5. (reg.) a muri. 6. (reg.) a omori. 7. (refl.; fig.; inv. si reg.) a se ruina. 8. (reg.; despre bani) a stoarce. 9. (reg.; despre oameni) a strange, a aduna laolalta. 10. (reg.; despre lucruri de mancare; in forma: sturi) a lua fara mila, distrugand, rupand; a stinge. 11. (reg.; in forma: sturi) a fura.

TIVIC s. n. (Reg.) Lat cu care se prind pasari. ◊ Expr. A da (pe cineva) in tivic = a bate zdravan.

CHICA, chici, s. f. 1. Parul capului considerat (altadata) in intregime; (azi) partea parului lasata sa creasca lunga pe ceafa sau pe spate; plete. ◊ Expr. A face (cuiva) chica topor (sau maciuca) sau a face (cuiva) morisca in chica = a trage (pe cineva) de par; p. ext. a bate zdravan. ◊ Compus: chica-voinicului = planta erbacee cu frunze spintecate in lobi ca niste fire de par si cu flori albastre (Nigella damascenna). 2. (Rar) Parul din ceafa animalelor; p. ext. ceafa. – Slav (v. sl. kyka).

BUMBACI, bumbacesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vatui¹. ♦ Fig. (Fam.) a bate zdravan pe cineva. – Din bumbac.

BURDUSI, burdusesc, vb. IV. 1. Tranz. A umple ceva ca pe un burduf (1); a indesa, a ticsi. ♦ Refl. (Rar; despre ape) A se umfla. 2. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereti, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coscovi. 3. Tranz. Fig. (Fam.) a bate zdravan pe cineva. – Din burdus.

CAPTUSI, captusesc, vb. IV. 1. Tranz. A executa sau a aplica o captuseala la o haina, la incaltaminte etc. 2. Tranz. A acoperi un obiect, pe dinauntru sau pe dinafara, cu un strat de protectie, de izolare etc.; a dota un sistem tehnic cu o captuseala (3). 3. Tranz. A indesa, a ticsi. 4. Tranz. (Fam.) A pune mana pe...; a insfaca. ♦ A bate (zdravan). 5. Refl. (Fam.) A se alege cu ceva. – Din captuh (inv. „captuseala” < germ.).

TESALA, tesal, vb. I. Tranz. 1. A curata, a peria un animal cu tesala (1). 2. Fig. (Fam.) a bate zdravan. [Prez. ind. si: tesal] – Din tesala.

TOROPI, toropesc, vb. IV. Tranz. A aduce in stare de toropeala (1); a ameti, a buimaci, a molesi. ♦ A cuprinde, a coplesi; a napadi. ♦ a bate zdravan; a ucide in batai. – Din ucr. toropyty.

PIEPTANA, pieptan, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (-si) descurca, a (-si) netezi, a (-si) aranja sau a (-si) curata cu pieptenele parul sau barba. ♦ A (se) coafa. ♦ Tranz. (Pop.) A tesala. 2. Tranz. A trece anumite fibre textile prin dintii unor piepteni (pentru a Ie curata de impuritati, a alege fibrele de calitate buna etc.). ♦ Fig. (Fam.) a bate zdravan pe cineva. 3. Tranz. si refl. Fig. (Fam.) A(-si) cizela stilul, vorbirea etc. [Prez. ind. si: piaptan] – Lat. pectinare.

CIOMAGI, ciomagesc, vb. IV. Tranz. si refl. recipr. (Fam.) A (se) bate cu ciomagul; p. gener. a (se) bate zdravan. – Din ciomag.

TARNUI, tarnuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A matura cu tarnul¹. 2. Fig. (Fam.) A tari pe jos pe cineva, tragandu-l de par; a parui, a bate (zdravan). [Prez. ind. si: tarnui] – Tarn¹ + suf. -ui.

COJOC, cojoace, s. n. 1. Obiect de imbracaminte facut din piele de oaie prelucrata cu mite cu tot, care se poarta mai ales la tara ca palton (cu blana inauntru). ◊ Expr. Iarna cu sapte cojoace = iarna foarte grea. A scutura (cuiva) cojocul sau a i se face (cuiva) pielea cojoc = a bate sau a fi batut (zdravan). A nu mai intreba (pe cineva) de ce-i e cojocul = a lua (pe cineva) repede, a nu-l mai lasa sa se gandeasca. A-si teme (sau a-si pazi) cojocul = a fi precaut, a evita cu prudenta riscurile. 2. Patura de bumbac bine presata, obtinuta in filaturile de bumbac. [Var.: (reg.) cojoaca s. f.] – Din sl. kozuhu.

COTONOGI, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. (Fam.) a bate zdravan pe cineva; a-i rupe picioarele. 2. Intranz. (Rar) A se imbolnavi de picioare; a schiopata. ♦ (Despre animale) A ologi. – Din cotonog.

MADULARI, madularesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) a bate zdravan pe cineva. – Din madular.

BUMBACI, bumbacesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A captusi cu bumbac; a vatui. ♦ Fig. (Fam.) a bate zdravan pe cineva. – Din bumbac.

BURDUSI, burdusesc, vb. IV. 1. Tranz. A umple ceva ca pe un burduf; a indesa, a ticsi. ♦ Refl. (Despre ape) A se umfla. 2. Tranz. Fig. (Fam.) a bate zdravan pe cineva. 3. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereti, despre placajul unei mobile etc.) A se scoroji, a se coscovi. – Din burdus.

TUPUNGI, tupungesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) a bate zdravan pe cineva (cu pumnii). – Comp. magh. tapogni.

TOROIPANI, toroipanesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) a bate zdravan, a ciomagi; a ucide cu toroipanul. – Din toroipan.

CAPTUSI, captusesc, vb. IV. 1. Tranz. A coase o captuseala la o haina; a dubla o haina. 2. Tranz. A acoperi un obiect, pe dinauntru sau pe din afara, cu un strat de protectie, de izolare etc. 3. Tranz. A indesa, a ticsi. Doua trenuri captusite cu infanterie (CAMILAR). 4. Tranz. (Fam.) A pune mana pe...; a insfaca. Stai... ca te captuseste ea, Marioara, acusi! (CREANGA). ♦ A bate (zdravan). 5. Refl. (Fam.) A se alege cu ceva. De nu aga, dar macar socru... Tot m-am captusit cu ceva! (ALECSANDRI). – Din captuh (inv.) „captuseala” (< germ. *Kapptuch „invelitoare”).

CHELFANI, chelfanesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) a bate zdravan; a mustra aspru.

MARDI, mardesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A trage cuiva o bataie zdravana; a bate, a lovi (zdravan). – Din tig. mardo.

jirovete s.m. (reg.) bata noduroasa, zdravana.

COLB n. reg. Material solid transformat in particule foarte mici; praf; pulbere; pudra. ◊ ~ de faina scuturatura de faina. A bate pe cineva (de) sa-i mearga ~ul a trage cuiva o bataie zdravana. A face ~ a face galagie. /Orig. nec.

MOACA, moace, s. f. 1. (Pop.) bata lunga si groasa cu maciulie la un capat; maciuca. 2. (Arg.) Cap; figura. ◊ Expr. (Fam.) A o lua la moaca = a primi o bataie zdravana. 3. (Fam.) Persoana (mai ales femeie) bleaga, inceata, lenesa. 4. (Iht.; reg.) Zglavoaca. [Var.: moc s. m.] – Et. nec.