SCLIPI, sclipesc, vb. IV. Intranz. A luci (cu o lumina vie si tremuratoare sau intermitenta); a scanteia, a straluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scanteia (din cauza unei emotii), a avea o stralucire deosebita, nefireasca. – Cf. clipi.

A DOGORI ~esc 1. intranz. 1) (despre surse de caldura) A emana radiatii fierbinti, raspandind caldura foarte mare; a arde; a parjoli; a parli; a frige. 2) (despre persoane sau despre parti ale corpului) A fi infierbantat din cauza unei boli sau emotii; a avea fierbinteala. 2. tranz. 1) A se inrosi la fata sub actiunea unei senzatii de caldura puternica sau a unei emotii puternice. 2) A face sa devina fierbinte; a infierbanta. /<bulg. dogorja, sb. dogoreti

A SE STANJENI ma ~esc intranz. A avea timiditate sau emotie; a se intimida; a se sfii; a se jena; a se rusina. /<sl. sutenzenu

A SE STINGHERI ma ~esc intranz. (despre persoane) A fi stingher; a avea timiditate sau emotie; a se rusina; a se sfii; a se jena; a se stanjeni; a se intimida. /Din stingher

INFRIGURARE, infrigurari, s. f. Stare de incordare nervoasa, de nerabdare, de emotie. ◊ Loc. adv. Cu infrigurare = cu neliniste, cu emotie. – Infrigur[at] + suf. -are.

STINGHERIT, -A, stingheriti, -te, adj. 1. Care (din cauza timiditatii, a emotiei, a imprejurarilor etc.) are o atitudine stangace, lipsita de siguranta, de degajare, care nu se simte in largul sau; stanjenit. ♦ Rusinat, incurcat: descumpanit. 2. Incomodat, deranjat, impiedicat (sa actioneze, sa lucreze, sa se odihneasca in bune conditii). – V. stingheri.

GINGASIE s. 1. v. delicatete. 2. tandrete. (~ lui am simtit-o cu emotie.)

TANDRETE s. gingasie. (~ lui am simtit-o cu emotie.)

PALID ~da (~zi, ~de) 1) (despre fata) Care este de culoare galben-albie (din cauza unei boli, a unei emotii). 2) (despre persoane) Care are fata cu o astfel de culoare. 3) (despre lumina) Care este lipsit de intensitate; fara stralucire; pal; stins. 4) (despre culori) Care se caracterizeaza prin intensitate scazuta; putin intens. 5) fig. Care este lipsit de expresie, de colorit; inexpresiv; decolorat; fad; sters. Expunere ~da. /<lat. pallidus, it. pallido

LUCI, lucesc, vb. IV. Intranz. 1. A raspandi lumina; a straluci, a lumina. 2. A sclipi din cauza luminii; a scanteia. ♦ (Despre ochi) A avea o stralucire deosebita, exprimand o emotie, o dorinta etc. 3. Fig. (Despre idei, sentimente) A aparea in mod brusc sau pentru scurt timp. ♦ A se remarca prin calitati deosebite. – Lat. *lucire (= lucere).

INFRIGURARE ~ari f. Stare de agitatie, de incordare nervoasa; febrilitate. ◊ Cu ~ cu emotie si nerabdare. /in + friguri + suf. ~are

LIVID ~da (~zi, ~de) 1) Care are fata palida din cauza unor emotii negative, de oboseala sau de frig. 2) (despre lumina) Care este foarte slab; care abia licareste. /<fr. livide, lat. lividus

VIBRA, vibrez, vb. I. Intranz. 1. (Despre corpuri sau medii) A se misca oscilatoriu si periodic in jurul pozitiei sale de echilibru; a avea v******i; a tremura, a trepida; p. ext. a produce sunete. ♦ (Despre sunete) A rasuna. ♦ (Despre voce) A avea o sonoritate tremuratoare, a exprima o emotie puternica prin tremuratul sunetelor pe care le articuleaza. 2. Fig. A palpai. 3. Fig. (Despre oameni) A fi emotionat puternic, a fremata, a palpita (sub impresia unei emotii). – Din fr. vibrer, lat. vibrare.

A CONTROLA ~ez tranz. 1) A supune unui control. ~ camera. ~ caietul. 2) A tine sub control; a avea in dominatie. Statul ~eaza fortele armate. 3) (emotii, reactii, pasiuni etc.) A stavili printr-un efort de vointa; a infrana; a inabusi. /<fr. controler

A LUCI pers. 3 ~este intranz. 1) (despre surse de lumina, corpuri) A raspandi lumina; a arde; a lumina. 2) A avea luciu, reflectand emanatia unei surse de lumina. 3) fig. (despre lucruri) A parea ca lumineaza (din cauza curateniei); a sclipi; a straluci. 4) fig. (despre ochi) A avea o stralucire deosebita (din cauza unei emotii puternice); a scanteia; a sclipi. 5) fig. (despre idei, ganduri) A aparea pentru scurt timp in minte. /<lat. lucire

A SCANTEIA pers. 3 ~iaza intranz. 1) (despre astri si despre alte surse de lumina) A raspandi o lumina slaba tremuranda; a licari ca o scanteie. Stelele ~iaza. 2) A luci, reflectand emanatia unei alte surse de lumina; a sclipi. Picaturile de roua scanteiau in lumina soarelui. 3) (despre ochi) A avea o stralucire deosebita (din cauza unei emotii puternice); a sticli; a sclipi; a luci. 4) A imprastia scantei. Rugul ~iaza. /Din scanteie

A SCLIPI ~esc intranz. 1) (despre astri si despre alte surse de lumina) A se vedea luminand. 2) (despre lucruri) A luci, reflectand emanatia unei surse de lumina; a scanteia. Nisipul sclipea. 3) (despre lucruri) A parea ca lumineaza (din cauza curateniei); a straluci; a luci. Mobila ~este. 4) fig. (despre ochi) A avea o stralucire deosebita (din cauza unei emotii puternice); a sticli; a scanteia; a luci. /v. a clipi

A STICLI ~esc intranz. 1) (despre lucruri) A avea un luciu ca de sticla. 2) (despre ochi) A avea o stralucire deosebita (din cauza unei emotii); a sclipi; a scanteia. ◊ Cine stie pe unde ii ~esc ochii cine stie unde se afla (si cum o mai duce). [Sil. sti-cli] /Din sticla

SENTIMENT s. n. 1. proces afectiv mai durabil si mai complex decat emotia, exprimand atitudinea pe care omul o are fata de realitate; simtire, simtamant. ◊ afectiune. 2. credinta, impresie intima; convingere. (< fr. sentiment)

TREMURA, tremur, vb. I. Intranz. 1. (Despre fiinte si despre parti ale corpului lor) A face miscari involuntare, rapide si repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. 2. (Despre plante si despre parti ale lor; rar, despre lucruri) A face o miscare (oscilatorie) usoara si repetata; a oscila, a se clatina. ♦ (Despre lumini si umbre) A se produce rapid si intermitent (prin alternare). ♦ (Despre ape) A se misca in unduiri usoare; a se increti. ♦ (Despre pamant) A se zgudui, a se cutremura. 3. (Despre sunete, melodii) A vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emotiei). 4. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o emotie puternica. ♦ A se infiora de spaima; a se cutremura. ◊ Expr. A tremura dupa bani = a fi lacom de bani; a fi zgarcit. – Lat. tremulare.

F*******C ~ca (~ci, ~ce) si adverbial 1) Care manifesta indiferenta; care are caracter nepasator. 2) Care isi controleaza cu usurinta emotiile; care da dovada de sange rece. /<fr. f*********e

A SE IMBATA ma imbat intranz. 1) A deveni beat; a ajunge in stare de ebrietate (in urma consumarii excesive de alcool); a se turmenta. 2) fig. A ajunge intr-o stare asemanatoare cu betia (din cauza unor emotii puternice); a se tulbura profund sufleteste. M-am imbatat de bucurie. /<lat. imbibitare

A TRESALTA tresalt intranz. A avea o miscare involuntara spontana (din cauza unei emotii pozitive puternice). ~ de bucurie. /<fr. tressauter

GRAI, graiuri, s. n. 1. Glas, voce. ◊ Loc. adv. Intr-un grai = intr-un glas, toti deodata. ◊ Expr. A prinde (sau a da) grai = a incepe sau a se hotari sa vorbeasca. A-i pieri (sau a-si pierde) graiul = a nu mai putea sa vorbeasca (de emotie, de frica etc.), a amuti; a nu mai avea ce sa spuna. 2. Facultatea de a vorbi. ◊ Loc. adv. Prin viu grai = oral. 3. Limba. ♦ Fel de a vorbi. 4. Unitate lingvistica subordonata dialectului, caracteristica pentru o regiune mai putin intinsa; p. ext. dialect. 5. (Rar) Vorba, cuvant. – Din grai (derivat regresiv).

A TREMURA tremur intranz. 1) (despre fiinte sau despre parti ale corpului lor) A fi cuprins de tremur. 2) (despre plante sau despre parti ale lor) A se misca lin intr-o parte si in alta; a se clatina. 3) rar (despre lumini sau umbre) A produce efecte schimbatoare; a juca. 4) (despre suprafata unei ape) A se misca in unde. 5) (despre voce) A avea o sonoritate vibranta si slaba (din cauza unor emotii). 6) fig. (despre oameni) A fi cuprins de teama. ◊ ~ dupa bani a fi lacom de bani. /<lat. tremulare

A VIBRA ~ez intranz. 1) (despre corpuri sau medii) A produce v******i; a fi in v******e. 2) (despre sunete) A se auzi sunand tare si prelung; a rasuna. 3) (despre voce) A avea o sonoritate tremuratoare si slaba (din cauza unei emotii); a tremura. 4) (despre persoane) A fi cuprins de o emotie puternica; a palpita; a fremata. [Sil. vi-bra] /<fr. vibrer

GALBEJOS ~oasa (~osi, ~oase) 1) pop. (despre persoane) Care are tenul galben (din cauza unei boli sau a unei emotii); care este palid (la fata). 2) (despre oi) Care sufera de galbeaza. /galbeaza + suf. ~os

GENUNCHI, genunchi, s. m. 1. Parte a piciorului (la oameni si la unele animale) care cuprinde regiunea articulatiei femurului cu tibia (incluzand si rotula). ◊ In genunchi = cu picioarele indoite din genunchi si cu gambele asezate pe pamant. Pe genunchi = pe portiunea anterioara a picioarelor, imediat mai sus de genunchi (1) (cand cineva sade). ◊ Expr. Cu genunchii la gura = ghemuit, strans. A cadea in genunchi (inaintea cuiva) = a se lasa cu genunchii (1) la pamant (inaintea cuiva) in semn de umilinta, de respect sau pentru rugaciune; p. ext. a ruga pe cineva in mod staruitor, calduros, cu umilinta. A i se taia cuiva genunchii = a avea senzatia ca nu se mai poate tine pe picioare (de emotie). ♦ Lovitura data cuiva cu genunchiul (1). 2. Deformare a pantalonilor in dreptul genunchilor (1). [Var.: (reg.) genunche s. m.] – Lat. genuc(u)lum (= geniculum).

SENZATIE, senzatii, s. f. 1. Reflectare nemijlocita a unor insusiri ale obiectelor din realitate ca urmare a actiunii lor asupra organelor de simt. Senzatie vizuala. Senzatie auditiva. ◊ Expr. A avea senzatia ca... = a simti, a i se parea ca... ♦ Perceptie. ♦ Simtire; sentiment. 2. Ceea ce are un caracter senzational, impresioneaza in mod puternic simturile, imaginatia; ceea ce constituie un prilej de emotii violente. ◊ Loc. adj. De senzatie = senzational. ◊ Expr. A face senzatie = a produce o impresie foarte puternica, a trezi un interes deosebit, a face valva. [Var.: senzatiune s. f.] – Din fr. sensation, lat. sensatio, -onis.

NADUSEALA ~eli f. 1) Stare atmosferica ce se caracterizeaza prin temperatura inalta si sufocanta a aerului; caldura inabusitoare; naduf; zaduf; zapuseala. 2) pop. Lichid secretat de glandele sudoripare si eliminat prin porii pielii; sudoare; transpiratie. ◊ A avea ~eli (sau a-l trece pe cineva toate ~elile) a) a transpira abundent; b) a fi cuprins de emotie sau de spaima. A-l trece pe cineva mii de ~eli a munci din rasputeri. [G.-D. naduselii] /a nadusi + suf. ~eala

BIRUI, birui, vb. IV. Tranz. 1. A invinge, a infrange (un dusman, un adversar etc.). ♦ Fig. A(-si) infrana, a(-si) stapani un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. (Despre sentimente, emotii etc.) A-l coplesi. 2. A fi in stare, a putea, a ajunge (sa...). Cine biruie sa spuna toate cate-au fost? (RETEGANUL). – Magh. birni.

PLIN² ~a (~i, ~e) 1) si fig. (in opozitie cu gol) (despre vase, recipiente, incaperi etc.) Care contine atat cat poate cuprinde. Pahar ~. Sac ~. Magazie ~a. ◊ ~ (cu) ochi umplut pana la limita. A fi ~ de sine a fi increzut. 2) si fig. Care poseda sau contine o cantitate ori un numar mare (de ceva). ~ de bani. ~ de greseli. ~ de emotii. 3) Care cuprinde toate elementele necesare; caruia nu-i lipseste nimic; intreg; complet. ◊ Luna ~a luna rotunda. Voce ~a voce puternica si sonora. 4) (despre persoane sau despre parti ale corpului) Care are forme rotunde. ~ la trup. Fata ~a. 5) Care este fara goluri; care nu e desert. Nuca ~a. Stiulete ~. /<lat. plenus

A SE APRINDE ma aprind intranz. 1) A incepe sa arda; a lua foc. Paiele s-au aprins. 2) fig. (despre persoane) A manifesta o activitate sporita; a se infierbanta; a se inflacara; a se infoca; a se intarata. 3) fig. (despre persoane) A se inrosi la fata (din cauza unei emotii). 4) fig. A incepe brusc si cu violenta; a se starni; a se declansa; a izbucni. 5) (despre cereale, plante furajere, faina etc.) A-si pierde calitatile initiale (din cauza umezelii, a ingramadirii etc.), capatand gust neplacut; a se incinge. /<lat. apprehendere

LIRIC¹ ~ca (~ci, ~ce) 1) Care exprima sentimente intime prin intermediul mijloacelor artistice. Poezie ~ca. ◊ Gen ~ gen literar care reflecta realitatea prin prisma sentimentelor si emotiilor poetului. 2) fig. (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste afectivitate sporita (ca de poet); sentimental. Pornire ~ca. 3) (despre poeti) Care scrie in genul liric. 4) Care tine de muzica de opera. Comedie ~ca. Teatru ~. 5) (despre voce) Care are sonoritate sentimentala. Artist ~. /<fr. lyrique, lat. lyricus, ngr. lyrikos

PLANGE, plang, vb. III. 1. Intranz. A varsa lacrimi (de durere, de intristare, de emotie sau de bucurie); a lacrima. 2. Tranz. A boci, a jeli o persoana moarta, un lucru pierdut, o situatie dureroasa, varsand lacrimi, tanguindu-se. ♦ A regreta o fiinta sau un lucru pierdut (varsand lacrimi). ◊ Expr. A-si plange pacatele = a se cai, a regreta ceva. ♦ A avea mila de cineva, a deplange pe cineva; a compatimi. ◊ Expr. (Intranz.) A-i plange (cuiva) de mila = a-i parea foarte rau de nenorocirea, de durerea cuiva. 3. Refl. A-si arata nemultumirea, a se vaita, a se tangui, a se lamenta, a se caina. ♦ A face o reclamatie, a inainta o plangere; a reclama. – Lat. plangere.

misca (misc, miscat), vb. – 1. A muta, a agita. – 2. A impresiona, a induiosa. – 3. A se pune in miscare. – Megl. micicari. Origine indoielnica. Pare sa provina din lat. miscῑre „a agita” (› sp. mecer, cf. Corominas, III, 315), prin intermdiul unui der. de tipul *miscicāre, al carui rezultat normal ar fi *misccare, cf. megl. Der. directa din lat. miscēre (Philippide, Principii, 48), din *micicāre in loc de micāre (Candrea, Rom., XXXI, 313), sau din sl. mykati sę „a parcurge, a strabate” (Cihac, 177) nu pare posibila. – Der. miscacios, adj. (mobil); miscare, s. f. (agitare; emotie); miscator, adj. (mobil). Cf. niscorici.

NEBUN¹ ~a (~i, ~e) 1) si substantival (despre persoane) Care are tulburari psihice grave; care si-a iesit din minti; alienat mintal; dement. ◊ ~ de cap se spune despre cineva care sufera de o boala mintala. Casa de ~i spital de boli psihice. Esti ~? se spune pentru a-si exprima dezacordul in legatura cu actiunile, afirmatiile sau cu intentiile cuiva. A fi ca ~ a-si pierde cumpatul (in urma unei emotii). A fi (sau a umbla) ~ dupa cineva (sau dupa ceva) a-i placea cuiva cineva sau ceva nespus de mult. Nu te fa ~! a) nu te face a nu pricepe; b) nu-ti face de cap!; astampara-te! 2) fig. Care este lipsit de chibzuinta in actiuni; nesocotit; nesabuit. Gand ~. 3) si adverbial Care vadeste o putere de nestavilit; deosebit de tare. Vantul bate ~. /ne- + bun

INTRERUPE vb. 1. v. inceta. 2. a conteni, a inceta, a (se) opri, a parasi. (Au ~ lucrul in semn de protest.) 3. v. suspenda. 4. a se opri, (inv.) a se zaticni. (S-a ~ din mancat.) 5. v. curma. 6. (inv.) a prerumpe. (Scuza-ma ca te ~.) 7. a curma, (fig.) a rupe. (A ~ tacerea.) 8. v. opri. 9. a se curma, a inceta, a se opri, (fig.) a se frange. (Cantecul s-a ~ brusc.) 10. a (se) curma, a (se) opri, (fig.) a (se) taia. (I s-a ~ respiratia de emotie.) 11. a se frange. (Liniile se ~ in acel punct.)