DAICOVICIU 1. Constantin D. (1898-1973, n. Cavaran, azi Constantin Daicoviciu, jud. Caras-Severin), istoric si arheolog roman. Acad. (1955), prof. univ. la Cluj. Contributii la studiul istoriei Daciei („La Transylvanie dans lantiquite“, „Cetatea Dacica de la piatra Rosie“, in colab., „Le probleme de l'etat et de la culture des Daces a la lumiere des nouvelles recherches“, „Dacica“). Membru al mai multor societati si academii stiintifice straine. Premiul Herder (1968). 2. Hadrian D. (1932— 1984, n. Cluj), istoric roman. Fiul lui D. (1). Prof. univ. la Cluj. Studii si cercetari privind istoria Daciei inainte si dupa cucerirea romana („Dacii“, „Dacia de la Burebista la cucerirea romana“, „Asezarile dacice din Muntii Orastiei“).

HESONIT s. n. varietate de granat, incolor, verzui-brun, galben sau rosu, piatra pretioasa. (< germ. Hessonit)

piatra Rosie, cetate dacica de piatra din m-tii Orastiei, in apropiere de Sarmizegetusa, datand din sec. 1 i. Hr. Isi inceteaza existenta o data cu cucerirea romana (106 d. Hr.).

GRANAT², granate, s. n. Silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, intrebuintat ca piatra de slefuit sau, in stare pura (de culoare Rosie), ca piatra semipretioasa. – Din germ. Granat.

CALCAR, calcare, s. n. Roca sedimentara sau biogena alcatuita din carbonat de calciu, de culoare alba, cenusie, Rosie, neagra etc.; piatra-de-var. [Acc. si: calcar] – Din lat. calcarius, fr. calcaire.

PIETRICICA, -ICEA, pietricele, s. f. 1. Diminutiv al lui piatra. 2. (Bot.; la pl.; in compusul) Pietricele-rosii = Dianthus saxigenus. – piatra + suf. -icica, -icea.

RUBIN ~e n. 1) Mineral transparent, foarte dur, de culoare Rosie, intrebuintat ca piatra pretioasa si in mecanica de precizie. 2) piatra pretioasa din acest mineral. /<lat. rubinus, germ. Rubin

HIACINT s.n. Varietate Rosie de zircon, piatra semipretioasa de culoare Rosie sau portocalie. [Pron. hi-a-. / < fr. hyacinthe, cf. gr. hyakinthos].

HIACINT s. n. 1. varietate Rosie de zircon, piatra semipretioasa. 2. culoare galbena Rosietica. (< fr. hyacinthe, lat. hyacinthus)

SARDIU s. n. piatra semipretioasa transparenta, Rosie sau bruna. (< lat. sardium)

HIACINT¹, hiacinturi, s. n. piatra semipretioasa de culoare Rosie sau portocalie, varietate nobila de zirconiu. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyacinthe, lat. hyacinthus.

CORNALINA s. f. Varietate de agat semitransparenta, de culoare de la rosu-inchis la rosu-trandafiriu, folosita ca piatra semipretioasa la bijuterii. – Din fr. cornaline, lat. cornalina.

SARDONIX s. n. piatra semipretioasa de culoare Rosie, caracterizata prin prezenta unor benzi concentrice regulate. – Din lat. sardonyx.

HIACINT ~uri n. 1) Mineral transparent de culoare Rosie-aurie, intrebuintat ca piatra semipretioasa. 2) piatra semipretioasa corespunzatoare. /<fr. hyacinthe, lat. hyacinthus

TURMALINA s.f. Mineral cristalizat, format din silicatii unor metale si continand bor, piatra semipretioasa de culoare Rosie, verde sau violeta, folosit si in optica, in radiotehnica etc. [Var. turmalin s.n. / < fr. tourmaline].

CORNALINA s. f. varietate Rosie-oranj de agat, piatra semipretioasa. (< fr. cornaline)

PIROP s. n. varietate de granat, translucid, de culoare Rosie, cu luciu gras, piatra semipretioasa. (< fr. pyrope, germ. Pyrop)

SARDONIX s. n. varietate Rosie-bruna de calcedonie, piatra semipretioasa. (< lat. sardonyx)

ONIX s. n. Varietate neagra de agat fin, adesea cu striatii de diferite culori (albe, rosii, cenusii etc.), folosita ca piatra semipretioasa la confectionarea unor obiecte ornamentale; p. ext. obiect facut din acest material. [Acc. si: onix] – Din fr. onyx.

SARDIU s. n. piatra semipretioasa transparenta, de culoare Rosie sau bruna. – Din lat. sardius [lapis].

SARDIU n. piatra semipretioasa transparenta de culoare Rosie sau bruna. /<lat. sardius, ngr. sardion

SARDONIX s.n. Varietate de calcedonie de culoare Rosie sau bruna, folosita ca piatra semipretioasa. [Var. sardoniu s.n. / < fr. sardonyx].

SARDIU s.n. piatra semipretioasa transparenta, de culoare Rosie sau bruna. [Pron. -diu. / < lat. sardius (lapis)].

RUBIN s. n. varietate Rosie de corindon, foarte dur, piatra pretioasa si in mecanica de precizie. (< it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin)

SPINEL s. m. minereu de magneziu, cristalizat, de culoare Rosie, galbena, albastra sau verde, piatra pretioasa. (< fr. spinelle)

JASP n. Roca silicoasa compacta, de culoare Rosie, verde sau negricioasa, folosita ca piatra semipretioasa. /<fr. jaspe

MATOSTAT ~e n. Roca silicioasa compacta, de culoare Rosie, verde sau negricioasa, folosita ca piatra semipretioasa. /<ngr. matostatis

ONIX n. 1) Mineral care prezinta o alternare de straturi, negre si albe sau albe si rosii, intrebuintat la confectionarea obiectelor decorative. 2) piatra semipretioasa con-fectionata din acest mineral. [Acc. si onix] /<fr. onyx

JASP s.n. Roca silicoasa compacta de culoare Rosie, verde sau negricioasa, folosita ca piatra semipretioasa. [< fr. jaspe, cf. lat. iaspis].

GRANAT¹ s. n. silicat natural de calciu, fier, magneziu, aluminiu sau crom, cristalizat, de culoare Rosie, din rocile eruptive, folosit ca piatra de slefuit sau ca piatra pretioasa. (< germ. Granat)

HELIOTROP, (1, 2) heliotrope, s. n., (3) heliotropi, s. m. 1. S. n. Materie coloranta folosita la vopsitul bumbacului. 2. S. n. Varietate de calcedonie, de culoare verde-inchis sau Rosie cu pete galbene stralucitoare, folosita ca piatra semipretioasa din care se fac obiecte ornamentale. 3. S. m. Numele unei plante aromatice, cu frunze ovale, cu flori de culoare alba sau albastru-deschis, intrebuintate in industria parfumului (Heliotropium europaeum). ♦ Ulei eteric extras din planta de mai sus. [Pr.: -li-o-] – Din fr. heliotrope.

ALMANDIN n. Granat de culoare Rosie-bruna cu nuanta violeta, folosit ca piatra semipretioasa si ca abraziv. /<fr. almandin

SARDONIX n. piatra semipretioasa cu dungi regulate, de culoare Rosie sau bruna. /<lat. sardonyx, ngr. sardonix, germ. Sardonix

RUBIN s.n. Varietate Rosie de corindon, foarte dur, folosita ca piatra pretioasa si in mecanica de precizie. [Pl. -ne, -nuri, (s.m.) -ni. / < it. rubino, lat. rubinus, cf. germ. Rubin].

SPINEL s.m. Aluminat natural de magneziu, mineral cristalizat de culoare Rosie, galbena, albastra sau verde, folosit ca piatra pretioasa. [< fr. spinelle].

ZIRCON (‹ fr.) s. n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, frecvent galben-portocaliu, rosu sau verde, adamantin, foarte dur. Formeaza cristale prismatice, granule, agregate de culoare galbena-aurie, portocalie, Rosie-bruna, verzuie, uneori incolor. Deseori radioactiv. Este un mineral accesoriu frecvent in multe roci (granite, sienite, diorite, pegmatite bazice s.a.). Se utilizeaza pentru obtinerea dioxidului de zirconiu. Materie prima pentru ind. ceramicii. Varietatile transparente – hiacintul (brun-rosu) si jargonul (galben cu luciu adamantin) – sunt pietre semipretioase.

ALMANDIN s. n. granat de culoare Rosie-bruna din sisturile cristaline si aluviuni, abraziv sau piatra semipretioasa. (< fr. almanadin)

PIROP s. n. Silicat de magneziu si aluminiu din grupa granatului, de culoare Rosie, rosiatica sau neagra, cristalizat in sistemul cubic, folosit ca piatra semipretioasa. – Din fr. pyrope, germ. Pyrop.

OPAL, opale, s. n. 1. piatra semipretioasa, cu luciu sticlos, incolora sau variat colorata (verde, albastru, rosu, alb etc.), transparenta sau opalescenta. 2. Tesatura de bumbac subtire si stravezie, alba sau colorata in nuante deschise, din care se fac bluze, camasi, batiste etc. [Pl. si: opaluri] – Din germ. Opal, lat. opalus, fr. opale.

CORINDON (‹ fr.) s. n. Oxid natural de aluminiu, format in rocile metamorfice de contact, in segregatiile magmatice de magnetit, gasindu-se frecvent si in aluviuni. Are aspect de mase compacte sau granulare, prezinta cea mai mare duritate dupa diamant, este transparent si variat colorat: rosu (rubin), galben (topaz oriental), verde (smarald), albastru (safir). Se foloseste ca piatra pretioasa, in mecanica de precizie si in ceasornicarie. Varietatile comune opace se utilizeaza ca abraziv.

RUBIN, rubine, s. n. (Adesea fig.) Varietate de corindon foarte dur, de culoare Rosie, care se gaseste in natura cristalizata sau se obtine sintetic, folosita ca piatra pretioasa. [Pr. si: rubinuri] – Din it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin.

ALMANDIN s. n. Aluminosilicat de fier din grupa granatelor, de culoare Rosie-bruna, fercvent in sisturile cristaline si in aluviuni, folosit uneori ca abraziv sau piatra semipretioasa. – Din fr. almandine.

ZIRCON s. n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, de obicei galben-portocaliu, rosu sau verde, foarte dur, folosit pentru obtinerea bioxidului de zirconiu, iar cristalele limpezi ca pietre semipretioase. – Din fr. zircon.

TOPAZ s.n. Silicat natural de aluminiu si fluor, piatra pretioasa de culoare galbena. [< fr. topaze, cf. lat. topazus, gr. topazos – din insula Topazos de la Marea Rosie].

SALBA ~e f. 1) Podoaba (de margele, de pietre scumpe etc.), purtata la gat; colier; colan. ◊ ~-moale arbust inalt, cu flori verzui, cu fructe capsule de culoare Rosie, din al carui lemn se obtine un carbune fin, folosit in pictura. 2) (la bovine si la unele ovine) Cuta a pielii ce se formeaza pe partea de jos a gatului; fanon. [G.-D. salbei] /<lat. subalba

GAROFITA, garofite, s. f. 1. Diminutiv al lui garoafa. 2. Planta erbacee cu frunze lanceolate si flori purpurii; garoafa de camp (Dianthus carthusianorum). 3. Planta erbacee ornamentala cu tulpina ramificata, cu flori mari, rosii, albe sau pestrite (Dianthus chinensis). 4. (in sintagmele) Garofita de munte = planta erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus). Garofita Pietrei Craiului = planta erbacee a carei tulpina de 10-20 cm poarta o singura floare purpurie brazdata radial de dungi mai inchise (Dianthus callizorus). – Garoafa + suf. -ita.

NATROLIT (‹ fr. {i}; {s} natron „carbonat de sodiu” + gr. lithos „piatra”) s. n. Alumosilicat natural hidratat de sodiu din grupa zeolitilor, care cristalizeaza in sistemul rombic. Este transparent, incolor sau alb, galben, rosu, cu luciu sticlos casant.

KUNTIT subst. Varietate de spodumen (silicat de litiu si aluminiu), cristalizat monoclinic. Are cukoare verzuie, galben-verzuie sau violeta. Este o piatra pretioasa rara, folosita la bijuterii datorita proprietatilor cristalelor de a-si schimba brusc coloratia fata de axul de simetrie, de la aproape incolor pana la violet intens si rosu-violet.

AVENTURIN (‹ fr. {i}) s. n. Varietate de cuart galben, rosu sau brun, cu irizatii datorate incluziunilor de mica si de oxizi de fier. 2. Varietate de plagioclaz acid cu reflexe aurii scinteietoare, datorate incluziunilor de solzi de oligist. Este utilizat ca piatra semipretioasa.

JASP (‹ fr.) s. n. Varietate de calcedonie sau de opal, ce contine pigmenti de oxizi de fier, care ii confera diferite culori: rosu, galben, brun, verde sau negru. Se deosebesc: j.-opal (varietate feruginoasa de opal), j.-rubanat (in tufurile porfirice silicioase) si j.-portelan (in argile, la contactul cu magmele intruzive in curs de consolidare). Folosit ca piatra semipretioasa.

SALBA, salbe, s. f. 1. Podoaba de purtat la gat, alcatuita dintr-unul sau mai multe siraguri de monede, medalii, pietre pretioase sau margele. ◊ Expr. Salba d******i = persoana suparatoare, de care nu poti scapa; om rau, necinstit, ticalos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salba-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-galbui si cu fructele capsule rosii (Evonymus latifolius); salba-raioasa = arbust inalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care contine gutaperca in scoarta radacinilor (Evonymus verrucosa). – Lat. subalba.