MARIAS, mariasi, s. m. moneda austriaca de argint, care a circulat si in tarile romanesti. [Pr.: -ri-as] – Din magh. marias.

PITAC, pitaci, s.m. 1. moneda austriaca de arama care a circulat in trecut si la noi; (p. ext.) ban, gologan, para. 2. moneda ruseasca de argint sau de arama.

PITAC², pitaci, s. m. 1. moneda austriaca de argint, care a circulat in sec. XVIII si in tarile romanesti; moneda ruseasca de argint sau de arama; (sens curent) ban de valoare mica; patasca. 2. P. gener. Ban, moneda. [Var.: pataca s. f.] – Din rus. piatak, scr. petak.

GROSITA, grosite, s. f. (Inv.) moneda austriaca de argint. – Din Gros + suf. -ita.

PATASCA s. pitac. (moneda austriaca numita ~.)

PITAC s. 1. sfant, sorocovat. (moneda ruseasca numita ~.) 2. patasca. (moneda austriaca numita ~.) 3. (BOT.) pitacu-d******i (Discina venosa) = (reg.) lamaita, urechea-babei.

TALER² ~i m. moneda austriaca de argint cu circulatie si in tarile romane. ◊ ~ cu doua fete om fatarnic; ipocrit; prefacut. /<germ. Taler

ZGRIPTOR ~i m. 1) Pasare sedentara rapitoare asemanatoare cu vulturul, dar de talie mai mare. 2) inv. Simbol reprezentand o astfel de pasare, care era imprimat pe o stema. 3) inv. moneda austriaca de argint, avand imprimata pe o parte a ei imaginea unei astfel de pasari cu doua capete. 4) (in basme) Fiinta inchipuita ca o pasare uriasa cu doua capete. /cf. ngr. ghrips

crontaler (-ri), s. m. – moneda austriaca de argint, ce valora 8 taleri (sec. XVIII). Germ. Kronthaler.

libra (libre), s. f. – (Trans., inv.) moneda austriaca. Lat. libra (sec. XVIII).

marias (mariasi), s. m. – (Inv.) moneda austriaca de argint, de 17 creitari. Mag. marias, de la Maria (Tereza). In Trans., sec. XVIII, inv. (Galdi, Dict., 144).

puisor (puisori), s. m. – moneda austriaca de cupru. Din pui, cuvint putin folosit cu acest sens, si acesta din sb. pulja (Candrea); tc. ‹ pul, cf. bg., rus. pul. Mai ales in Trans.

sfant (-ti), s. m. – 1. (Inv.) moneda austriaca de 20 de bani. – 2. Bani. – Var. inv., sfantig, sfantih, svantih. Mr. sfantic. Germ. Zwanziger (Borcea 205), cf. ngr. σφαντζίϰι, it. svanzica. – Der. sfantoaica, s. f. (moneda de 10 creitari); sfantui, vb. (a mitui); sfantuiala, s. f. (mituire).

ZGRIPTORAS, zgriptorasi, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui zgriptor. ♦ (Inv.) moneda austriaca in valoare de 10 creitari, care avea imprimata pe o parte stema cu acvila bicefala. [Var.: zgripsoras s. m.]

ZGRIPTOR, zgriptori, s. m. 1. Specie de acvila mare (Aquila heliaca). ♦ (Inv.) Stema care reprezinta un vultur cu doua capete. 2. Veche moneda austriaca de argint (care a circulat si in tarile romanesti in sec. XVII-XVIII), avand imprimata pe o parte stema cu acvila bicefala. 3. Animal fantastic, urias, inaripat, cu gheare de pasare. ♦ Motiv ornamental folosit in ceramica, reprezentand acest animal. 4. Fig. Om rau, avar, hraparet; zgripturoi. [Var.: zgripsor s. m.] – Cf. ngr. ghrips.

ZGRIPTORAS, zgriptorasi, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui zgriptor. ♦ Veche moneda austriaca valorand 10 creitari, care avea imprimata pe o parte stema cu acvila bicefala. [Var.: zgripsoras s. m.] – Zgriptor + suf. -as.

ZLOT, zloti, s. m. Unitate monetara a Poloniei. ♦ moneda de aur care a circulat in Europa centrala si rasariteana. ♦ moneda de argint care, la inceputul sec. XIX, valora 30 de parale. ◊ Expr. A nu plati nici un zlot (rau) in ochii cuiva = a nu valora nimic pentru cineva, a nu da nici o consideratie cuiva sau la ceva. ♦ Nume dat odinioara in Transilvania unei monede austriece; moneda de argint de doua coroane. – Din pol. złoty.

PUISOR², puisori, s. m. (Reg.) Veche moneda austriaca de argint, care a circulat si in tarile romane; pui². [Pr.: pu-i-] – Pui² + suf. -isor.

SFANT, sfanti, s. m. Veche moneda austriaca de argint avand valoarea de aproximativ doi lei, care a circulat si in tarile romanesti la inceputul sec. XIX; sorcovat; p. gener. moneda marunta, ban, para. ♦ ◊ Expr. A nu avea nici un sfant = a nu avea bani. [Var.: (inv.) sfantih s. m.] – Din germ. Zwanzig[er].

marias, mariasi, s.m. (inv.) 1. moneda austriaca de argint, care a circulat si in Tarile Romane. 2. joc de carti. 3. dans popular la nunta.

nemtesc, -easca, adj., s.m. si f. (pop.) 1. (adj.) german, austriac. 2. (s.f. art.) limba germana. 3. (adj.; despre obiecte) fabricat de germani sau austrieci. 4. (adj.; despre imbracaminte) facut dupa moda occidentala; orasenesc. 5. (s.f. art.; reg.) nume unui dans popular german; melodia dupa care se canta; neamtul, nemtisorul. 6. (s.m.; inv.) moneda austriaca in valoare de 40 creitari, care a circulat si in Ardeal.

ZLOT, zloti, s. m. Unitate monetara a Republicii Populare Polone. ♦ moneda de aur de valoarea unui galben, care a circulat in Europa centrala si rasariteana intre secolele al XV-lea si al XVII-lea. ♦ moneda de argint de valoare inferioara talerului si care la inceputul secolului al XIX-lea valora 30 de parale. ◊ Expr. A nu plati nici un zlot (rau) in ochii cuiva = a nu valora nimic pentru cineva. ♦ (Reg.) Nume dat in trecut florinului austriac; moneda de argint de doua coroane. – Pol. złoty.

ZGRIPTOR, zgriptori, s. m. 1. Specie de acvila mare (Aquila heliaca). ♦ (Inv.) Stema care reprezinta un vultur cu doua capete. ♦ (Inv.) Veche moneda austriaca de argint (care a circulat in trecut si in tara noastra), avand imprimata pe o parte stema cu acvila bicefala. 2. (In basme) Pasare foarte mare, cu doua capete. 3. Fig. Epitet dat unui om rau, avar, hraparet. [Var.: zgripsor s. m.] – Comp. ngr. gryps.

TULT, tulti, s. m. Veche moneda turceasca si austriaca de argint care a circulat si in tarile romanesti. – Din. tc. tult.

POLTURAC, polturaci, s. m. Veche moneda poloneza sau austriaca, care a circulat si in tarile romane in sec. XVII-XVIII. – Din pol. polturak.

TALER², taleri, s. m. moneda de argint (austriaca) care a circulat in trecut si in tarile romane. ◊ Expr. Taler cu doua fete = om prefacut, ipocrit, fals. [Pl. si: (n.) talere] – Din germ. Taller.

siling (-gi), s. m. – moneda englezeasca si austriaca. Engl. shilling, germ. Schilling.

creitar (creitari), s. m. – 1. moneda de o centima dintr-un florin austriac. – 2. Bani. Germ. Kreuzer (Borcea 184), in parte prin intermediul mag. krajcar (DAR; Galdi, Dict., 123). A circulat inainte in Trans. si Bucov., inv. Cf. ven. craizer, it. craicero (Battisti, II, 1145).

SILING, silingi, s. m. 1. moneda divizionara englezeasca, valorand a 20-a parte dintr-o lira sterlina. 2. Unitate monetara a statului austriac. – Din engl. shilling, germ. Schilling.

ZLOT, zloti, s. m. ~ ♦ moneda de aur de valoarea unui galben (3) care a circulat in Europa centrala si rasariteana intre sec. al XV-lea si al XVII-lea. ♦ moneda de argint de valoare inferioara talerului², care a circulat in trecut si la noi si care, la inceputul sec. al XIX-lea, valora 30 de parale [, aproximativ un leu in 1957]. ~ ♦ Nume dat odinioara in Transilvania florinului (1) austriac; ~. (din pol. złoty. < sl. zlatu = aur) [def. DLRLC]