Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
fosa s.f. 1. Depresiune larga si putin adanca la suprafata unei structuri anatomice; cavitate. ◊ fosa nazala = fiecare dintre cele doua jumatati ale cavitatii nazale. 2. Depresiune alungita si adanca pe fundul oceanelor, depasind 6000 m; groapa abisala, depresiune mai mult sau mai putin larga si adanca in sol. 3. (Teatru) Portiune care desparte scena de sala, rezervata orchestrei. [< fr. fosse, it. fossa, cf. lat. fossa – sant, groapa].

VOMER, vomere, s. n. Os lat nepereche care alcatuieste scheletul osos al nasului si care desparte fosele nazale. – Din fr. vomer.

RINOSCOP, rinoscoape, s. n. (Med.) Instrument cu ajutorul caruia se examineaza fosele nazale. – Din fr. rhinoscope.

RINOSCOPIE, rinoscopii, s. f. Examinare a foselor nazale. – Din fr. rhinoscopie.

RINOFARINGE, rinofaringe, s. n. (Anat.) Partea superioara a faringelui, care comunica cu fosele nazale. – Din fr. rhino-pharynx (dupa faringe).

TROMPA s. (ANAT.) trompa lui Eustache = salpinge. (~ uneste urechea medie cu fosele nazale); trompa uterina = oviduct, salpinge. (~ face legatura intre ovar si uter.)

CORNET1 ~e n. 1) Pachet de hartie in forma de corn; fisic. 2): ~ acustic aparat in forma de pavilion, destinat sa amplifice sunetele, folosit de persoanele cu auzul slab. 3): ~ nazal ansamblu de sase lame osoase care sunt situate pe peretii laterali ai foselor nazale. 4) Instrument muzical de suflat din alama, asemanator cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici, cu registru intermediar intre cel al cornului si cel al trompetei. 5) Produs de patiserie cu crema, in forma de corn. /<fr. cornet

RINOSCOP ~oape n. Instrument medical pentru examinarea foselor nazale. /<fr. rhinoscope

RINOSCOPIE ~i f. Examinare a foselor nazale cu ajutorul rinoscopului. [G.-D. rino-scopiei] /<fr. rhinoscopie

SFENOID ~e n. anat. Os al craniului care desparte cutia craniala de fosele nazale, de orbite si de cavitatea bucala. /<fr. sphenoide

UVULA ~e f. Apendice muscular din partea posterioara a cavitatii bucale, care contribuie la inchiderea foselor nazale in procesul deglutitiei; omusor; guster; imparatus. /<fr. uvule, lat. uvula

VOMER ~e n. Os ce desparte fosele nazale, constituind sceletul nasului. /<fr. vomer

CHOANA s.f. (Anat.) Fiecare din orificiile posterioare ale foselor nazale, prin care acestea comunica cu faringele. [Pron. cho-a-. / < fr. choane, cf. gr. choane – palnie].

RINOTOMIE s.f. (Med.) Deschidere operatorie a unei fose nazale. [Gen. -iei. / < fr. rhinotomie, cf. gr. rhis – nas, tome – taiere].

TURBINECTOMIE s.f. (Med.) Ablatiune a unuia dintre cornetele foselor nazale. [Gen. -iei. / < fr. turbinectomie, cf. lat. turbo – cochilie in forma de con, gr. ektome – excizie].

VOMER s.n. Os turtit care desparte fosele nazale. [< fr. vomer, cf. lat. vomer – fier de plug].

popos, poposuri, s.n. (reg.) cartilajul care desparte intre ele fosele nazale; popul nasului.

primez, primezuri si primeze, s.n. (reg.) 1. perete care desparte doua incaperi. 2. ingraditura, scandura, barna, par, drug care desparte un spatiu in doua sau care se pune in grajd intre vite, stanog. 3. (in forma: primiez) cartilaj care desparte cele doua fose nazale. 4. cercevea in forma de cruce care desparte fereastra in mai multe ochiuri. 5. perdea de padure care se afla intre doua poieni. 6. proptea de lemn cu care se blocheaza usa sau poarta. 7. intaritura facuta in malul unui rau, pentru a-l consolida. 8. proeminenta intr-un lemn cioplit.

RINOFARINGE s.n. (Anat.) Partea superioara a faringelui, care comunica cu fosele nazale. [< fr. rhinopharynx].

RINOSCOP s.n. Instrument, prevazut cu o oglinda, cu ajutorul caruia se examineaza fosele nazale. [Pl. -scoape. / < fr. rhinoscope].

RINOSCOPIE s.f. Examinare a foselor nazale. [Gen. -iei. / < fr. rhinoscopie, cf. gr. rhis – nas, skopein – a examina].

SEPT s.n. (Anat.) Perete despartitor al unei cavitati. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum].

COANA s. f. orificiu posterior al foselor nazale; nara interioara. (< fr. choane)

EVENT2 s. n. deschizatura simpla sau dubla a foselor nazale la cetacee, situata pe varful capului. (< fr. event)

NAZOFARINGE s. n. parte a faringelui deasupra valului palatului si inapoia foselor nazale. (< fr. nasopharinx)

RINOFARINGE s. n. partea superioara a faringelui care comunica cu fosele nazale. (< fr. rhino-pharynx)

RINOLIT s. n. calcul (II) al foselor nazale. (< fr. rhinolithe)

RINOSCOPIE s. f. examinare a foselor nazale cu ajutorul rinoscopului. (< fr. rhinoscopie)

RINOTOMIE s. f. deschidere operatorie a unei fose nazale. (< fr. rhinotomie)

SIMPATICOTERAPIE s. f. metoda de tratament a afectiunilor legate de tulburarile sistemului neurovegetativ, constand in a actiona asupra ganglionilor nervosi din fosele nazale. (< fr. sympathicotherapie)

TURBINECTOMIE s. f. ablatiune a unuia dintre cornetele foselor nazale. (< fr. turbinectomie)

TURBINOTOMIE s. f. sectionare chirurgicala a cornetelor foselor nazale. (< fr. turbinotomie)

VOMER s. n. mic os turtit care desparte fosele nazale. (< fr. vomer)

LACRIMAL, -A (‹ fr.; {s} lat. lacrima „lacrima”) adj. Care se refera la lacrimi si al secretiile lor. ◊ Cai lacrimale = canale care conduc la crimele la fosele nazale. ◊ Canal l. = conduct care face legatura intre sacul lacrimal si fosele nazale. ◊ Canalicule lacrimale = mici conducte care conduc lacrimile catre sacul lacrimal. ◊ Glanda l. = glanda care secreta lacrimile, situata in cavitatea orbitala, in unghiul orbitei, sub partea externa a pleoapei superioare. ◊ Sac l. = mic rezervor unde se reunesc canaliculele lacrimale.

fosa ~e f. 1) Adancitura naturala intr-o structura anatomica. ~ nazala. 2) geol. Depresiune lunga si adanca. 3) teatru Loc rezervat pentru orchestra. /<fr. fosse, lat., it. fossa

fosa s. f. 1. depresiune larga si putin adanca la suprafata unei structuri anatomice; cavitate. ♦ ~ nazala = fiecare dintre cele doua jumatati ale cavitatii nazale. 2. depresiune alungita si adanca, pe fundul oceanelor; groapa abisala, depresiune mai mult sau mai putin larga si adanca in sol. 3. loc rezervat orchestrei in salile de teatru muzical. 4. bazin de colectare a dejectiilor. (< fr. fosse, it. fossa)