feri, feresc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A (se) pazi de o primejdie, de o greseala, de un risc; a (se) apara. ◊ Absol. (In constructii exclamative) Doamne fereste! Fereasca Dumnezeu! ♦ Refl. A evita sa intalneasca pe cineva, sa fie vazut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. si tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage inapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.