TETRAPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie în care sunt lezate toate cele patru membre. [Gen. -iei. / < fr. tétraplégie]. (Sursa: DN )
TETRAPLEGÍE s. f. paralizie a celor patru membre datorită leziunii măduvei spinării. (< fr. tétraplégie) (Sursa: MDN )
| tetraplegie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tetraplegie | tetraplegia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | tetraplegii | tetraplegiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | tetraplegie, tetraplegio |
| plural | — |
