TERNÁR, -Ă, ternari, -e, adj. 1. Care este compus din trei unități sau din trei elemente. ♦ De ordinul al treilea. 2. (Despre versuri) Alcătuit din trei picioare metrice, având fiecare câte o silabă accentuată. 3. (Muz.; despre o succesiune ritmică, o măsură sau formă muzicală) Care se divizează în trei. – Din fr. ternaire, lat. ternarius. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TERNÁR, -Ă adj. Compus din trei unități, din trei elemente. ♦ De ordinul al treilea. [< fr. ternaire, cf. lat. ternarius]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TERNÁR, -Ă adj. format din trei unități, divizibil cu 3. ◊ (despre substanțe organice) din trei elemente (carbon, hidrogen și oxigen). ◊ (despre măsură, ritm) din trei elemente ritmice. (< fr. ternaire, lat. ternarius) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TERNÁR adj. (CHIM.) (rar) terțiar. (Fosfat ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ternár adj. m., pl. ternári; f. sg. ternáră, pl. ternáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TERNÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care constă din trei elemente. Număr ~. 2) Care este de ordinul trei; al treilea la rând. 3) (despre versuri) Care este compus din trei picioare metrice. /<fr. ternaire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard