TERÍFIC, -Ă adj. (Liv.) Terifiant. [Cf. it. terrifico, engl. terrific]. (Sursa: DN )
TERÍFIC, -Ă adj. terifiant. (< it. terrifico) (Sursa: MDN )
TERÍFIC adj. v. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimân-tător, macabru, monstruos, oribil, sângeros, teribil, zguduitor. (Sursa: Sinonime )
terífic adj. m., pl. terífici; f. sg. terífică, pl. terífice (Sursa: Ortografic )
| terific adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | terific | terificul | terifică | terifica |
| plural | terifici | terificii | terifice | terificele |
| genitiv-dativ | singular | terific | terificului | terifice | terificei |
| plural | terifici | terificilor | terifice | terificelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
