Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

TÉMPERA1 s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuințează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera. (Sursa: DEX '98 )

TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) ◊ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare. (Sursa: DEX '98 )

TÉMPERA f. 1) Culoare obținută prin amestecarea unor coloranți cu lianți pe bază de substanțe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuințează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera (Sursa: NODEX )

TÉMPERA s.n. 1. Culoare obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuințează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera]. (Sursa: DN )

TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micșora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acțiune, o tendință). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare]. (Sursa: DN )

TÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăși. ◊ pictura realizată. (< it. tempera) (Sursa: MDN )

TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare) (Sursa: MDN )

TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua. (Sursa: Sinonime )

témpera s. f. (Sursa: Ortografic )

temperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. și pl. tempereáză (Sursa: Ortografic )

A SE TEMPERÁ mă ~éz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérer (Sursa: NODEX )

A TEMPERÁ ~éz tranz. livr. (persoane și manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérer (Sursa: NODEX )

A (se) tempera ≠ a (se) intensifica (Sursa: Antonime )

A tempera ≠ a grăbi (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
tempera (s.f.)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tempera tempera
plural
genitiv-dativ singular tempere temperei
plural
vocativ singular tempero
plural

tempera (vb.)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tempera temperare temperat temperând singular plural
temperea temperați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) temperez (să) temperez temperam temperai temperasem
a II-a (tu) temperezi (să) temperezi temperai temperași temperaseși
a III-a (el, ea) temperea (să) tempereze tempera temperă temperase
plural I (noi) temperăm (să) temperăm temperam temperarăm temperaserăm, temperasem*
a II-a (voi) temperați (să) temperați temperați temperarăți temperaserăți, temperaseți*
a III-a (ei, ele) temperea (să) tempereze temperau tempera temperaseră
* Formă nerecomandată