Dex.Ro Mobile
TEMERÁR, -Ă, temerari, -e, adj. Îndrăzneț (peste măsură), cutezător. – Din fr. téméraire, lat. temerarius. (Sursa: DEX '98 )

TEMERÁR, -Ă adj. Îndrăzneț, cutezător peste măsură, până la nesocotință. [Cf. fr. téméraire, lat. temerarius]. (Sursa: DN )

TEMERÁR, -Ă adj. îndrăzneț, cutezător (peste măsură), curajos. (< fr. téméraire, lat. temerarius) (Sursa: MDN )

TEMERÁR adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz. (Sursa: Sinonime )

temerár adj. m., pl. temerári; f. sg. temeráră, pl. temeráre (Sursa: Ortografic )

TEMERÁR ~ă (~i, ~e) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește o mare îndrăzneală; foarte îndrăzneț. /<fr. téméraire (Sursa: NODEX )

CAROL TEMERARUL (1433-1477), ultimul duce al Burgundiei (din 1467). A purtat războaiei împotriva regelui Franței, Ludovic XI, suzeranul său, opunîndu-se, la început cu succes, politicii acestuia de unificare și de centralizare a statului. Înfrînt de elvețieni în 1476, la Granson și Morat, și de armata ducelui de Lorena la Nancy (1477), luptă în care a fost ucis. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
temerar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular temerar temerarul temera temerara
plural temerari temerarii temerare temerarele
genitiv-dativ singular temerar temerarului temerare temerarei
plural temerari temerarilor temerare temerarelor
vocativ singular temerarule temeraro
plural temerarilor temerarelor