Dex.Ro Mobile
TEMÁTICĂ s.f. Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, științifice etc. [Cf. fr. thématique]. (Sursa: DN )

TEMÁTICĂ, tematici, s. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Fr. thématique. (< gr.). (Sursa: DLRM )

TEMÁTICĂ s. v. problematică. (Sursa: Sinonime )

temátică s. f., g.-d. art. temáticii; pl. temátici (Sursa: Ortografic )

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (În sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik. (Sursa: DEX '98 )

TEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de o temă; propriu unei teme. ◊ Plan ~ plan în care se fixează toate temele de lucru într-un anumit domeniu. /<fr. thématique, germ. Thematik (Sursa: NODEX )

TEMÁTICĂ ~ci f. Ansamblu de teme abordate într-o operă artistică sau științifică. [G.-D. tematicii] /<fr. thématique, germ. Thematik (Sursa: NODEX )

TEMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la teme, alcătuit pe anumite teme. 2. (Fon.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență și care, împreună cu rădăcina, formează tema. [Cf. fr. thématique]. (Sursa: DN )

TEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la o temă. ♦ vocală ~ă = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență și care, împreună cu rădăcina, formează tema. 2. alcătuit pe anumite teme. II. s. f. totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, științifice etc. (< fr. thématique, /II/ germ. Thematik) (Sursa: MDN )

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -e, adj. 1. Privitor la teme, făcut pe teme. 2. (În expr.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcină, formează împreună cu aceasta o temă. – Fr. thématique (<gr.). (Sursa: DLRM )

temátic adj. m., pl. temátici; f. sg. temátică, pl. temátice (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
tematic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tematic tematicul tematică tematica
plural tematici tematicii tematice tematicele
genitiv-dativ singular tematic tematicului tematice tematicei
plural tematici tematicilor tematice tematicelor
vocativ singular
plural

tematică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tematică tematica
plural tematici tematicile
genitiv-dativ singular tematici tematicii
plural tematici tematicilor
vocativ singular tematică, tematico
plural tematicilor