TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Teme + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )
TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Din teme + suf. -(ă)tor. (Sursa: DLRM )
TEMĂTÓR adj. 1. v. fricos. 2. fricos, sălbatic, sperios, (livr.) timorat. (De ce ești atât de ~?) 3. v. bănuitor. (Sursa: Sinonime )
TEMĂTÓR adj. v. gelos. (Sursa: Sinonime )
temătór adj. m., pl. temătóri; f. sg. și pl. temătoáre (Sursa: Ortografic )
TEMĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar 1) Care se teme. 2) Care manifestă bănuieli; bănuitor. /a teme + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
| temător adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | temător | temătorul | temătoare | temătoarea |
| plural | temători | temătorii | temătoare | temătoarele |
| genitiv-dativ | singular | temător | temătorului | temătoare | temătoarei |
| plural | temători | temătorilor | temătoare | temătoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
