TELEOLOGÍE s. f. Doctrină filozofică potrivit căreia totul în natură ar fi organizat în conformitate cu un anumit scop, cu o anumită cauză finală. ♦ Studiul, cercetarea în funcție de scop; teoria finalității. [Pr.: -le-o-] – Din fr. téléologie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TELEOLOGÍE f. Concepție filozofică care consideră că orice fenomen sau proces din natură are un scop prestabilit; finalism. [G.-D. teleologiei; Sil. -le-o-] /<fr. téléologie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TELEOLOGÍE s.f. 1. Teoria finalității, studiul scopurilor; finalism. 2. Concepție filozofică idealistă potrivit căreia atât societatea, cât și natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumită finalitate. [Gen. -iei. / < fr. téléologie, cf. gr. teleos – scop, logos – studiu]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TELEOLOGÍE s. f. 1. teoria finalității, studiul scopurilor. 2. concepție filozofică idealistă potrivit căreia atât societatea, cât și natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumită finalitate; finalism, teleonomie (1). (< fr. téléologie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TELEOLOGÍE s. v. finalism. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

teleologíe s. f. (sil. -le-o-), art. teleología, g.-d. teleologíi, art. teleologíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard