TELELÉU, -EÁ,telelei, -ele, s. m. și f. Om fără căpătâi, care își pierde vremea (umblând de colo până colo) fără nici o treabă. ◊ Expr. (Adverbial) A umbla teleleu (Tănase) = a umbla de colo până colo, fără rost. A fi teleleu Tănase = a fi zăpăcit, aiurit, năuc. – Din magh. telelö. (Sursa: DEX '98 )
TELELÉU s. v. derbedeu, golan, haimana, vagabond. (Sursa: Sinonime )
teleléu s. m., art. teleléul; pl. teleléi, art. teleléii (Sursa: Ortografic )
TELELÉU ~im. pop. Persoană care umblă fără rost, pierzând vremea în zadar; pierde-vară. ◊ A umbla ~ (Tănase) a hoinări. A fi ~ Tănase a fi zăpăcit, năuc. /<ung. telelö (Sursa: NODEX )