TELEGÁR, telegari, s. m. Cal tânăr, voinic (folosit la trăsură). – Teleagă + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
telegár s. m., pl. telegári (Sursa: Ortografic )
TELEGÁR ~i m. Cal de trăsură, tânăr și voinic. /teleagă + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
| telegar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | telegar | telegarul |
| plural | telegari | telegarii |
| genitiv-dativ | singular | telegar | telegarului |
| plural | telegari | telegarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
