(A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău
(A fi) cu coatele goale = a) (a fi) cu haina ruptă în coate; b) (a fi îmbrăcat) sărăcăcios; (a fi) sărac
(Nostim și) cu picățele = (despre oameni) plin de haz; atrăgător, picant
(Om) de (sau cu) spirit = (om) cu minte ageră, inteligent; (om) spiritual, cu umor
A (i se) încurca (cuiva) ițele = a (i se) strica planul (cuiva); a (se) complica situația
A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative
A (se) descurca ițele = a (se) lămuri o situație
A ajunge (sau a aduce, a arunca pe cineva) în brațele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreția cuiva
A ajunge (sau a aduce, a arunca) în brațele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreția cuiva
A arunca ceva pe (sau în) spatele cuiva = a arunca vina, responsabilitatea pe cineva
A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)
A avea hachițe sau a-l apuca (pe cineva), a-i veni (cuiva) hachițele = a avea toane, capricii, istericale
A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele
A avea ureche (muzicală) = a avea facultatea de a percepe just (și de a reproduce în mod exact) sunetele muzicale
A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva
A boteza laptele (sau vinul, rachiul etc.) = a adăuga apă în lapte (sau în vin etc.)
A cădea de acord = a ajunge la o înțelegere deplină (cu cineva)
A duce casă rea (cu cineva) = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva)
A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine
A face literatură = a părăsi domeniul faptelor reale, a trece la exagerări, la înflorituri
A face mâna căuș = a da mâinii forma unui recipient, apropiind degetele și adâncind palma
A face tabula rasa = a șterge tot, a renunța la anumite păreri, idei, pentru a adopta altele
A feșteli (cuiva) iacaua = a face de rușine (pe cineva)
A fi (sau a se crede) în al șaptelea (sau în al nouălea) cer = a fi extrem de bucuros, de fericit, de mândru
A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă
A fi iute (sau slab) de oțele = a fi iute (sau slab) din fire
A fi slobod la gură = a vorbi mult și fără sfială, depășind uneori limitele bunei-cuviințe
A fi teleleu Tănase = a fi zăpăcit, aiurit, năuc
A fi turc (sau ca turcul) = a fi foarte încăpățânat, a nu vrea să înțeleagă, a nu ține seama de nimic
A fi în formă = a fi, a se găsi în ceele mai bune condiții (fizice și intelectuale)
A fi în secretele zeilor = a fi la curent cu lucruri cunoscute numai de cei mari, de conducători
A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pântece, a avea coastele lipite = a fi foarte flămând, a fi mort de foame
A i se pune (sau a i se lua cuiva) un văl (de) pe ochi = a înceta (sau a începe) să vadă, să judece limpede, să înțeleagă ceva
A i se împiedica (cuiva) limba = a nu putea articula bine sunetele
A i se întoarce (cuiva) mațele sau stomacul pe dos = a i se face scârbă, greață; a fi dezgustat, scârbit
A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă
A lega gura pânzei = a) a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; b) a se înstări
A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit
A lua (pe cineva) la trei-păzește = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva)
A lua seama (sau seamă) = a) a se gândi, a reflecta adânc; b) a supraveghea; c) a observa ceva, a remarca; d) a înțelege, a se lămuri
A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu brațele, manual
A lăsa sec(ul) = a) a începe zilele de post (al Paștelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Paștelui)
A merge după (cineva) = a) (despre femei) a se mărita; b) a urma sfaturile, povețele cuiva
A merge prea departe = a-și îngădui prea multe, a depăși limitele îngăduite
A muri ca muștele = a muri în număr foarte mare
A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând altora foarte puțin sau nimic
A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fără înțeles, confuz
A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute
A nu ști nici cu spatele = a nu ști nimic despre ceva, a nu avea habar
A număra foile la (sau din) plăcintă = a-și face prea multe socoteli, a despica firul în patru
TEL,teluri, s. n. 1. Instrument de sârmă cu mâner folosit în bucătărie pentru a bate albușul de ou, frișca, crema etc. 2. Resort, arc de sârmă (de oțel) folosit la canapele, somiere, fotolii etc.; drot. ♦ (Rar) Sârmă care susține și întărește forma unui corset. 3. Coardă mică de metal la un instrument muzical. – Din tc. tel. (Sursa: DEX '98 )
TEL- v. tele-. (Sursa: DN )
TEL1s. n. colină artificială formată din ruinele unor așezări antice. (< fr. tell) (Sursa: MDN )
TEL2(E)-elem. „departe, (de) la distanță”; „televiziune”. (< fr. tél/é/-, cf. gr. tele) (Sursa: MDN )
TEL s. bătător, (reg.) sârmea. (~ pentru bătut frișca, ouăle etc.) (Sursa: Sinonime )
TEL s. v. beteală, sârmă. (Sursa: Sinonime )
tel (-luri), s. n. – 1. Sîrmă. – 2. Resort, arc, spirală. – 3. Coardă muzicală. – Mr. tel’u, megl. tel’. Tc. tel (Șeineanu, II, 353; Lokotsch 2060; Ronzevalle 66), cf. ngr. τέλι, alb., bg. tel. (Sursa: DER )
tel s. n., pl. téluri (Sursa: Ortografic )
ȚEL,țeluri, s. n. 1. Punct, loc la care cineva vrea să ajungă; p. ext. obiectiv către care tinde cineva, punct final; scop. 2. (Înv.) Punct, semn care se ochește, care trebuie nimerit când se trage cu o armă; țintă. ♦ Cătarea puștii. ◊ Loc. adv. În țel sau în țelul puștii = în bătaia puștii. ♦ Dispozitiv de ochire așezat în interiorul lunetei unei arme. – Cf. germ. Ziel, rus. țel, magh. cel. (Sursa: DEX '98 )
TEL ~urin. 1) Obiect de bucătărie, constând dintr-un arc în spirală cu mâner, folosit pentru a bate albușurile de ou sau cremele. 2) Resort de sârmă folosit la mobila pe arcuri (canapele, fotolii). /<turc. tel (Sursa: NODEX )
ȚEL ~urin. 1) Anticipare mintală a rezultatului spre care este orientată o activitate; scop. 2) pop. Punct în care ochește cineva cu o armă; țintă. /< germ. Ziel, rus. țel', ung. cel (Sursa: NODEX )
ȚEL s. 1. v. cauză. 2. v. scop. 3. v. țintă. 4. menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, țintă, (pop.) noimă. (~ul acestor măsuri a fost acela de a ...) (Sursa: Sinonime )
ȚEL s. v. cătare, miră, semn, țintă. (Sursa: Sinonime )
țel (-luri), s. n. – 1. Țintă. – 2. Scop, intenție, obiectiv. – 3. Cătare, miră. – Var. țăl. Germ. Ziel, prin intermediul pol. cel (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 432; Berneker 124), mag. cél; mai puțin probabil prin rus. celĭ (Sanzewitsch 211), deoarece rus. provine din pol. (Vasmer, II, 288). – Der. țelui (var. țălui, țeli), vb. (a ochi). (Sursa: DER )
