TEHNOCRAȚÍE s. f. 1. Orientare sociologică potrivit căreia, în societatea contemporană, rolul de conducere ar reveni specialiștilor din domeniul tehnicii. 2. Sistem de guvernare în care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialiști din domeniul tehnic. ♦ Intelectualitate tehnică (cu rol conducător). – Din fr. technocratie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TEHNOCRAȚÍE f. Orientare social-economică, conform căreia societatea poate fi dirijată în exclusivitate pe baza principiilor raționalismului științifico-tehnic, ai căror purtători sunt inginerii și oamenii de știință. [G.-D. tehnocrației; Sil. -no-cra-] /<fr. technocratie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TEHNOCRAȚÍE s.f. 1. Orientare în politologia și sociologia burgheză contemporană care postulează cadrul unor structuri în care puterea să aparțină nu factorilor politici (parlament, guvern), ci oamenilor de știință, tehnicienilor și organizatorilor; tehnocratism. 2. Intelectualitatea tehnocratică. [Gen. -iei. / < fr. technocratie, cf. gr. techne – artă, kratos – putere]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TEHNOCRAȚÍE s. f. 1. sistem de guvernare în care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialiști în domeniul tehnic. 2. intelectualitatea tehnocratică. (< fr. technocratie, engl. technocracy) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

TEHNOCRAȚÍE s. tehnocratism. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

tehnocrațíe s. f. (sil. -cra-), art. tehnocrațía, g.-d. tehnocrațíi, art. tehnocrațíei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard