TEÁNC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. – Din tc. denk. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

TEANC s. v. balot. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

teánc (-curi), s. n. – Grămadă, morman. Megl. denc. Tc. denk, tenk (Tiktin; Candrea). Diftongarea nu este clară; poate ar trebui considerat teanc ca der. din tencui ca teasc din tescui. – Der. tencui, vb. (a îngrămădi, a împacheta). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

teanc s. n., pl. teáncuri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TEANC ~uri n. (despre obiecte omogene) Grămadă în care elementele constitutive sunt așezate ordonat unele peste altele. [Monosilabic] /<turc. tenk (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard