TEÁMĂ s. f. Stare de neliniște și de tulburare provocată de un pericol care te amenință, de un rău care ți se poate întâmpla; frică, teamăt. – Din teme (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
TEÁMĂf. Stare de neliniște sufletească cauzată de un pericol adevărat sau închipuit; frică. ◊ A avea (sau a-i fi) ~ de cineva sau de ceva a se teme de cineva sau de ceva. Mi-e ~ că... mi se pare că ...; e posibil să ... [G.-D. temei] /v. a se teme (Sursa: NODEX )