Dex.Ro Mobile
TAURÍN, -Ă, taurini, -e, adj. Care aparține taurului (1), privitor la taur, din specia taurului. ♦ (Substantivat, f. pl.) Specie de bovine care au ca reprezentant tipic boul; (și la sg.) animal din această specie. [Pr.: ta-u-] – Din it. taurino. (Sursa: DEX '98 )

TAURÍN, -Ă adj. Din familia taurului, care aparține taurinelor. // s.f.pl. Specie de rumegătoare mari din familia bovinelor, având ca tip boul; (la sg.) animal aparținând acestei specii. [Pron. ta-u-. / < lat. taurinus, it. taurino]. (Sursa: DN )

TAURÍN, -Ă I. adj. din familia taurului, care aparține taurinelor. II. s. f. pl. specie de bovine: boul. (< it. taurino, fr. taurin) (Sursa: MDN )

TAURÍN, -Ă, taurini, -e, adj. Din specia taurului. ♦ (Substantivat, f. pl.) Specie de bovine care au caracterele taurului. – It. taurino. (Sursa: DLRM )

taurín adj. m. (sil. ta-u-), pl. tauríni; f. sg. taurínă, pl. tauríne (Sursa: Ortografic )

TAURÍN ~ă (~i, ~e) Care face parte din specia taurului. [Sil. ta-u-] /<it. taurino, fr. taurin (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
taurin   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular taurin taurinul tauri taurina
plural taurini taurinii taurine taurinele
genitiv-dativ singular taurin taurinului taurine taurinei
plural taurini taurinilor taurine taurinelor
vocativ singular taurinule taurino
plural taurinilor taurinelor