Dex.Ro Mobile
TARTÁR2, tartaruri, s. n. (În mitologia antică) Loc așezat în fundul infernului, în care se presupune că erau chinuiți cei care păcătuiau față de zei; (în credința creștină) iad, infern. [Acc. și: tártar] – Din sl. tarŭtarŭ. (Sursa: DEX '98 )

TARTÁR1 adj. (În sintagma) Sos tartar = maioneză picantă preparată cu mult muștar (cu capere și castraveți acri). – Din fr. [sauce] tartare. (Sursa: DEX '98 )

TARTÁR, -Ă adj. Tătăresc. ◊ Biftec tartar = mușchi fript foarte puțin; sos tartar = sos rece, foarte picant din maioneză pregătită cu gălbenușuri de ou fierte tari, la care se adaugă ceapă tocată fin și muștar. [< fr. tartare]. (Sursa: DN )

TARTÁR adj. inv. tătăresc. ♦ biftec ~ = mușchi fript foarte puțin; sos ~ = sos rece, foarte picant, din maioneză pregătită cu gălbenușuri fierte, la care se adaugă ceapă tocată fin, castraveți în oțet, pătrunjel verde și muștar. (< fr. tartare) (Sursa: MDN )

TARTÁR, tartaruri, s. n. (În mitologia antică) Loc așezat în fundul infernului, în care se presupunea că erau chinuiți cei care păcătuiau față de zei: (în credința creștină) iad, infern. – Slav (v. sl. tartarŭ din gr.). (Sursa: DLRM )

TÁRTAR s. v. iad, infern. (Sursa: Sinonime )

tártar s. n., pl. tártaruri (Sursa: Ortografic )

tartár adj. m., pl. tartári; f. sg. tartáră, pl. tartáre (Sursa: Ortografic )

TÁRTAR ~uri n. 1) (în mitologia antică) Loc situat în fundul infernului, în care se credea că erau chinuiți titanii aruncați acolo de Zeus. 2) pop. (în religia creștină) Loc de chinuri veșnice, unde se crede că ajung, după moarte, sufletele celor păcătoși; iad; infern; gheenă. /<sl. tarutaru, gr. tártaros (Sursa: NODEX )

ȚÂRȚÂR s. v. pițigoi-codat. (Sursa: Sinonime )

țârțár, țârțári, s.m. (reg.) 1. măzăriche. 2. nume de plantă erbacee. (Sursa: DAR )

TARTAR adj. În gastronomie, preparat în stil tătar sau foarte picant; biftec tartar = carne de vacă crudă, tocată, servită cu fileuri de sardele și gălbenuș de ou crud deasupra (fr. bifteck tartare; germ. Tatarenbeefsteak); sos tartar = sos picant rece, din maioneză amestecată cu bucățele de albuș fiert, eșalot, capere și verdeață tocată mărunt (fr., engl. sauce tartare; germ. Tatarensauce), iar ca preparat casnic, sos rece din maioneză amestecată cu muștar foarte iute, asezonat divers. (Sursa: DGE )

Declinări/Conjugări
tartar (pl. -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tartar tartarul
plural tartaruri tartarurile
genitiv-dativ singular tartar tartarului
plural tartaruri tartarurilor
vocativ singular
plural

tartar (adj.)   adjectiv
Surse flexiune: Ortografic
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tartar tartarul tarta tartara
plural tartari tartarii tartare tartarele
genitiv-dativ singular tartar tartarului tartare tartarei
plural tartari tartarilor tartare tartarelor
vocativ singular tartarule tartaro
plural tartarilor tartarelor

țârțar
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

țârțâr
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.