TARDIVITÁTE s. f. (Rar) Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă, înceată. – Tardiv + suf. -itate. Cf. fr. tardiveté. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
TARDIVITÁTE f. Caracter tardiv. /<fr. tardiveté (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
TARDIVITÁTE s.f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv. [Cf. fr. tardivité ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
TARDIVITÁTE s. f. faptul, însușirea de a fi tardiv. (< fr. tardiveté ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
TARDIVITÁTE s. f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă. – După fr. tardiveté. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard
tardivitáte s. f., g.-d. art. tardivității (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
tardivitate substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular tardivita te tardivita tea plural — — genitiv-dativ singular tardivită ți tardivită ții plural — — vocativ singular tardivita te, tardivita teo plural —
