Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

ȚĂRẤNĂ, (2) țărâne, s. f. 1. Pământ sfărâmat mărunt. ♦ Pământul cu care se acoperă sicriul, cu care se umple groapa, mormântul. ◊ Expr. Fie-i țărâna ușoară! = (formulă folosită când se vorbește despre un mort) odihnească-se în pace! Praf și țărână = nimic. ♦ Stratul de la suprafață (sau de la mică adâncime) al pământului. ◊ Expr. A se așterne țărânii = a se întinde la pământ. 2. Fig. Trup neînsuflețit, oseminte; rămășițe pământești. [Var.: (reg.) țắrnă s. f.] – Țară + suf. -ână. (Sursa: DEX '98 )

ȚĂRÂNĂ f. 1) Sol fărâmițat. ◊ Fie-i ~a ușoară formulă folosită la înmormântare. 2) fig. Rămășițe ale unei ființe după moarte. 3) Strat superior al scoarței terestre. [G.-D. țărânei] /<lat. terrina (Sursa: NODEX )

țărână s. f., g.-d. art. țărânei; (rămășițe pământești) pl. țărâne (Sursa: Ortografic )

țărấnă s. f., pl. țărâne / țărâni (Sursa: DMLR )

Declinări/Conjugări
țărână (pl. -e)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țărâ țărâna
plural țărâne țărânele
genitiv-dativ singular țărâne țărânei
plural țărâne țărânelor
vocativ singular țărână, țărâno
plural țărânelor

țărână (pl. -i)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țărâ țărâna
plural țărâni țărânile
genitiv-dativ singular țărâni țărânii
plural țărâni țărânilor
vocativ singular țărână, țărâno
plural țărânilor