Dex tara, tara, definiţie tara, dex.ro Mobile

A afla târgul și țara = a afla toată lumea
A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină
A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva)
A da (sau a cădea, a ajunge, a gusta) patarama cuiva = a o păți la fel cu altcineva
A da sfoară în țară = a răspândi o veste, un zvon; a da de știre
A face (pe cineva) tărâțe = a rupe în bucăți, a omorî (pe cineva)
A nu ști ce vrea = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi
A o scălda = a evita un răspuns sau o atitudine hotărâtă, a răspunde evaziv
A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult
A pune (ceva) la cântar (sau în cumpănă, în balanță) = a cumpăni, a chibzui (importanța, valoarea etc.) pentru a putea lua o hotărâre întemeiată
A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza
A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a stârni lucrurile, agravând situația
A pune în balanță = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre
A pune țara la cale = a) a conduce, a administra o țară; b) a discuta o chestie importantă (de ordin politic) fără a avea competența necesară; a discuta multe și de toate
A purta (pe cineva) cu vorba = a face promisiuni fără a-și ține cuvântul (pentru a obține un răgaz); a tărăgăna
A ridica casa în slavă = a face zgomot, tărăboi
A se așterne țărânii = a se întinde la pământ
A se dedulci ca calul la tărâțe = a se deprinde cu binele
A se duce la țară (sau în țări) = a se duce în lume
A se face țâră = a) a se rupe, a se face bucăți; b) a se ghemui de frică
A sta (sau a rămâne, a se menține) pe poziție = a-și menține părerile, hotărârile
A sta la îndoială (sau în cumpănă) = a) a ezita înainte de a lua o hotărâre, a șovăi; b) a se îndoi de ceva
A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani
A stinge focul cu paie sau a pune paie pe(ste) foc = a înrăutăți și mai mult situația (dintre doi adversari); a întărâta, a ațâța pe cei care se ceartă
A trage (la) aghioase = a) a cânta monoton și tărăgănat; b) a dormi; a sforăi
A veni la putere = a prelua puterea politică într-o țară
A ști patarama cuiva = a cunoaște slăbiciunile sau defectele cuiva, a ști cât prețuiește cineva
A ști una și bună = a avea o părere hotărâtă, pe care nu o poate zdruncina nimeni
A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic
A(-și) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotărât că va face cu orice preț ceva
A-l căra (pe cineva) păcatul = a se lăsa dus, târât oarecum fără voie
A-și lua hamul și praștia = a-și căuta de lucru; a se apuca cu hotărâre de treabă; a-și găsi un rost
A-și pune carul în pietre = a lua o hotărâre la care nu mai renunță, a rămâne ferm în hotărârea luată; a se încăpățâna
Cap de țară = margine de țară; hotar
Celălalt (sau alt) tărâm = regiune îndepărtată (subpământeană), dincolo de lumea reală, populată de ființe mitice
Cu ascuțime = hotărât, ferm
Cu hotărâre = fără îndoială, sigur
Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt
Cu siguranță = a) fără îndoială, desigur; sigur; b) cu încredere, cu hotărâre, ferm
Cu țârâita = (puțin) câte puțin
De tarabă = de calitate proastă, mahalagesc, trivial
Fie-i țărâna ușoară! = (formulă rostită la înmormântarea sau la pomenirea unui mort) să se odihnească în pace! (Despre materiale) Cu greutate specifică redusă
Fără (nici) o șovăială = hotărât, ferm, dârz, neclintit
Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă
La (o) adică sau la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie
La cataramă = zdravăn, strașnic
La colț de țară sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii
Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire
O țâră = puțin, nițel
Pe (sau în) brânci = pe mâini și pe picioare, de-a bușilea, târându-se

tara substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tara	taraua
nominativ-acuzativ	plural	tarale	taralele
genitiv-dativ	singular	tarale	taralei
genitiv-dativ	plural	tarale	taralelor
vocativ	singular	tara
vocativ	plural	taralelor

tară substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tară	tara
nominativ-acuzativ	plural	tare	tarele
genitiv-dativ	singular	tare	tarei
genitiv-dativ	plural	tare	tarelor
vocativ	singular	tară, taro
vocativ	plural	tarelor

târă

Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

târî verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) târî	târâre	târât	târând	singular	plural
		(a) târî	târâre	târât	târând	târăște, târaște*	târâți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	târăsc	(să) târăsc	târam	târâi	târâsem
	a II-a (tu)	târăști	(să) târăști	târai	târâși	târâseși
	a III-a (el, ea)	târăște, târaște*	(să) târască	târa	târî	târâse
plural	I (noi)	târâm	(să) târâm	târam	târârăm	târâserăm, târâsem*
	a II-a (voi)	târâți	(să) târâți	târați	târârăți	târâserăți, târâseți*
	a III-a (ei, ele)	târăsc	(să) târască	târau	târâră	târâseră

* Formă nerecomandată

țară substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țară	țara
nominativ-acuzativ	plural	țări	țările
genitiv-dativ	singular	țări	țării
genitiv-dativ	plural	țări	țărilor
vocativ	singular	țară, țaro
vocativ	plural	țărilor

țâră substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	țâră	țâra
nominativ-acuzativ	plural	țâre	țârele
genitiv-dativ	singular	țâre	țârei
genitiv-dativ	plural	țâre	țârelor
vocativ	singular	țâră, țâro
vocativ	plural	țârelor