TAMBURINÁ, tamburinez, vb. I. Tranz. (Livr.) A bate (cu degetele) ușor și ritmic ceva. – Din fr. tambouriner. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TAMBURINÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A tambura. [< fr. tambouriner]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TAMBURINÁ vb. intr. a tambura (II). (< fr. tambouriner) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

tamburiná vb., ind. prez. 1 sg. tamburinéz, 3 sg. și pl. tamburineáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

TAMBURÍNĂ, tamburine, s. f. Instrument muzical popular, folosit pentru acompanierea ritmică a dansului în Spania, Italia și în Orient, de forma unei tobe mici, portative, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăci de metal sau cu zurgălăi de jur împrejur. [Var.: tamburín s. n.] – Din fr. tambourin, it. tamburino. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TAMBURÍNĂ ~e f. Tobă portativă de dimensiuni mici, care se bate cu mâna, având pielea întinsă pe o singură parte și prevăzută de jur împrejur cu plăci de metal sau cu zurgălăi; dairea. /<fr. tambourin, it. tamburino (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TAMBURÍNĂ s.f. Instrument muzical în formă de tobă, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu zurgălăi pe margine, la care se cântă lovindu-l cu mâna. [Var. tamburin s.n. / < fr. tambourin, it. tamburino]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

TAMBURÍNĂ s. f. instrument muzical, tobă mică cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăcuțe metalice sau clopoței pe margine, la care sunetele se obțin prin agitare în aer sau prin lovire cu mâna. (< fr. tambourin, it. tamburino) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

tamburínă s. f., g.-d. art. tamburínei; pl.tamburíne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard