TALCIÓC, talciocuri, s. n. Piață de vechituri. – Din rus. tolciok. (Sursa: DEX '98 )
talcióc s. n., pl. talciócuri (Sursa: Ortografic )
TALCIÓC ~uri n. pop. Piață unde se vând vechituri și obiecte de ocazie. [Sil. -cioc] /<rus. talciok (Sursa: NODEX )
| talcioc substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | talcioc | talciocul |
| plural | talciocuri | talciocurile |
| genitiv-dativ | singular | talcioc | talciocului |
| plural | talciocuri | talciocurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
