TALASEMÍE, talasemii, s. f. (Med.) Anemie ereditară (gravă) datorată persistenței hemoglobinei fetale în sânge. – Din fr. thalassémie. (Sursa: DEX '98 )
TALASEMÍE s. f. boală ereditară, frecventă în bazinul mediteranean, caracterizată printr-o anemie progresivă. (< fr. thalassémie) (Sursa: MDN )
talasemíe s. f., g.-d. art. talasemíei; pl. talasemíi, art. talasemíile (Sursa: Ortografic )
| talasemie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | talasemie | talasemia |
| plural | talasemii | talasemiile |
| genitiv-dativ | singular | talasemii | talasemiei |
| plural | talasemii | talasemiilor |
| vocativ | singular | talasemie, talasemio |
| plural | talasemiilor |
