TACHINÁ,tachinez, vb. I. Tranz. A necăji în glumă și fără răutate, a contraria în lucruri mărunte. ♦ Fig. (Rar) A obseda, a neliniști. – Din fr. taquiner. (Sursa: DEX '98 )
TACHINÁvb. I. tr. A supăra, a necăji în glumă (pe cineva). [< fr. taquiner]. (Sursa: DN )
TACHINÁvb. tr. a necăji (pe cineva) în glumă. (< fr. taquiner) (Sursa: MDN )
tachiná (-néz, -át), vb. – A necăji pe cineva în glumă. Fr. taquiner. (Sursa: DER )
tachiná vb., ind. prez. 1 sg. tachinéz, 3 sg. și pl. tachineáză (Sursa: Ortografic )
A SE TACHINÁ mă ~ézintranz. A face schimb (în glumă) de vorbe înțepătoare. /<fr. taquiner (Sursa: NODEX )
A TACHINÁ ~éztranz. 1) (persoane) A trata cu glume inofensive; a necăji în glumă. 2) fig. rar (despre gânduri, melodii etc.) A urmări insistent, necăjind. /<fr. taquiner (Sursa: NODEX )
