tăurí, tăurésc, vb. IV (reg.) a (se) mototoli, a (se) boți, a (se) murdări. (Sursa: DAR )
TĂU1,tắuri, s. n. 1. Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ♦ Lac (glaciar); iezer. 2. (Înv.) Prăpastie, abis. – Din magh. tó. (Sursa: DEX '98 )
TĂU1 ~ rin. 1) Apă stătătoare noroioasă și de adâncime mică. 2) Lac de munte; iezer. 3) înv. Prăpastie fără fund; hău; abis; genune. /<ung. tó (Sursa: NODEX )
TĂU1,tăuri, s. n. 1. Apă stătătoare puțin adâncă; baltă. ♦ Lac, iezer. 2. (Înv.) Prăpastie, abis. – Magh. tó. (Sursa: DLRM )