TÂRLÍE, târlii, s. f. Sanie (mică) țărănească. – Din târî. (Sursa: DEX '98 )
târlíe s. f., art. târlía, g.-d. art. târlíei; pl. târlíi, art. târlíile (Sursa: Ortografic )
TÂRLÍE ~i f. rar Sanie țărănească de dimensiuni mici. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )
| târlie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | târlie | târlia |
| plural | târlii | târliile |
| genitiv-dativ | singular | târlii | târliei |
| plural | târlii | târliilor |
| vocativ | singular | târlie, târlio |
| plural | târliilor |
