TÂMPLÁR, tâmplari, s. m. Meseriaș, muncitor care face mobile și alte obiecte din lemn; stoler. – Tâmplă2 + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
TÂMPLÁR s. (înv. și pop.) stoler, (reg.) bărdaș, cioplitor, (Ban. și Transilv.) măsar, tișlăr. (E ~ de profesie.) (Sursa: Sinonime )
tâmplár s. m., pl. tâmplári (Sursa: Ortografic )
TÂMPLÁR ~i m. Muncitor specializat în confecționarea obiectelor din lemn; lemnar; dulgher. [Sil. tâm-plar] /tâmplă + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
| tâmplar substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | tâmplar | tâmplarul |
| plural | tâmplari | tâmplarii |
| genitiv-dativ | singular | tâmplar | tâmplarului |
| plural | tâmplari | tâmplarilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
