TÂMPÍT, -Ă, tâmpiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Prost, idiot; nerod, stupid, tâmp (1). ♦ Buimăcit, năucit, amețit, zăpăcit. 2. (Înv.) Tâmp (2). – V. tâmpi. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

TÂMPÍT adj., s. 1. adj., s. v. idiot. 2. adj. v. stupid. 3. adj. îndobitocit, p*****t. (Om ~ de viața pe care o duce.) 4. adj. amețit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, zăpăcit, (pop.) bâiguit, capiu, uluit, (reg.) buimatic, hăbăuc, (Mold., Bucov. și Tran-silv.) tehui. (S-a sculat ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

TÂMPÍ, tâmpesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A-și pierde sau a face să-și piardă inteligența, a deveni sau a face să devină tâmpit; a (se) prosti. 2. (Reg.) A deveni sau a face să devină tâmp (2); a (se) toci, a (se) știrbi. – Din tâmp. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SE TÂMPÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A-și pierde inteligența; a deveni tâmp; a se năuci; a se prosti. 2) reg. (despre instrumente cu vârf sau cu tăiș) A deveni mai puțin ascuțit; a se toci. 3) fig. rar (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate; a se domoli; a se potoli; a se ogoi; a se tempera; a modera; a se liniști. /Din tâmp (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A TÂMPÍ ~ésc tranz. A face să se tâmpească. /Din tâmp (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TÂMPÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival v. TÂMP. /v. a tâmpi (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

TÂMPÍ vb. 1. v. idiotiza. 2. a (se) îndobitoci, a (se) prosti, (pop.) a (se) năuci, (reg.) a (se) hăbăuci, (Transilv. și Olt.) a (se) tonti. (Viața pe care o duce l-a ~ de tot.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

TÂMPÍ vb. v. bate, birui, înfrânge, întrece, învinge. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

UNGHI TÂMPÍT s. v. unghi obtuz. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

tâmpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâmpésc, imperf. 3 sg. tâmpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tâmpeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard