Dex.Ro Mobile
SĂVÂRȘÍT adj. v. desăvârșit, excepțional, extraordinar, formidabil, gata, ideal, isprăvit, încheiat, magistral, minunat, perfect, sfârșit, splendid, sublim, superb, terminat. (Sursa: Sinonime )

SĂVÂRȘÍT adj., s. v. decedat, defunct, dispă-rut, mort, răposat. (Sursa: Sinonime )

SĂVÂRȘÍT s. v. calcul, cap, capăt, decedare, deces, destinație, dispariție, efectuare, executare, execuție, facere, final, fine, funcție, gând, idee, intenție, împlinire, încheiere, îndeplinire, înfăptuire, moarte, pieire, plan, prăpădire, proiect, răposare, realizare, săvârșire, scop, sfârșit, socoteală, stingere, sucom-bare. (Sursa: Sinonime )

SĂVÂRȘÍ, săvârșesc, vb. IV. 1. Tranz. A face, a înfăptui, a îndeplini; a comite. 2. Tranz. (Înv. și reg.) A duce ceva la bun sfârșit, a termina cu bine. 3. Refl. (Înv. și pop.) A muri. – Din sl. sŭvrŭšiti. (Sursa: DEX '98 )

A SĂVÂRȘÍ ~ésc tranz. 1) (fapte, acțiuni) A face să aibă loc; a transforma în fapt; a înfăptui. 2) înv. A duce la bun sfârșit; a termina cu bine. /<sl. suvrušiti (Sursa: NODEX )

A SE SĂVÂRȘÍ mă ~ésc intranz. înv. A se stinge din viață; a muri. /<sl. suvrušiti (Sursa: NODEX )

SĂVÂRȘÍ vb. 1. v. executa. 2. v. realiza. 3. v. comite. 4. v. celebra. 5. v. oficia. (Sursa: Sinonime )

SĂVÂRȘÍ vb. v. alcătui, asasina, compune, constitui, deceda, dispărea, duce, forma, isprăvi, încheia, muri, omorî, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba, suprima, termina, ucide. (Sursa: Sinonime )

TIMPUL SĂVÂRȘÍT s. v. perfectul simplu. (Sursa: Sinonime )

săvârșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săvârșésc, l pl. săvârșím, imperf. 3 sg. săvârșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. săvârșeáscă; ger. săvârșínd (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
săvârși   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) săvârși săvârșire săvârșit săvârșind singular plural
săvârșește săvârșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) săvârșesc (să) săvârșesc săvârșeam săvârșii săvârșisem
a II-a (tu) săvârșești (să) săvârșești săvârșeai săvârșiși săvârșiseși
a III-a (el, ea) săvârșește (să) săvârșească săvârșea săvârși săvârșise
plural I (noi) săvârșim (să) săvârșim săvârșeam săvârșirăm săvârșiserăm, săvârșisem*
a II-a (voi) săvârșiți (să) săvârșiți săvârșeați săvârșirăți săvârșiserăți, săvârșiseți*
a III-a (ei, ele) săvârșesc (să) săvârșească săvârșeau săvârși săvârșiseră
* Formă nerecomandată

săvârșit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săvârșit săvârșitul săvârși săvârșita
plural săvârșiți săvârșiții săvârșite săvârșitele
genitiv-dativ singular săvârșit săvârșitului săvârșite săvârșitei
plural săvârșiți săvârșiților săvârșite săvârșitelor
vocativ singular
plural