Dex.Ro Mobile
SĂVÂRȘÍ, săvârșesc, vb. IV. 1. Tranz. A face, a înfăptui, a îndeplini; a comite. 2. Tranz. (Înv. și reg.) A duce ceva la bun sfârșit, a termina cu bine. 3. Refl. (Înv. și pop.) A muri. – Din sl. sŭvrŭšiti. (Sursa: DEX '98 )

SĂVÂRȘÍ vb. 1. v. executa. 2. v. realiza. 3. v. comite. 4. v. celebra. 5. v. oficia. (Sursa: Sinonime )

SĂVÂRȘÍ vb. v. alcătui, asasina, compune, constitui, deceda, dispărea, duce, forma, isprăvi, încheia, muri, omorî, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba, suprima, termina, ucide. (Sursa: Sinonime )

săvârșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. săvârșésc, l pl. săvârșím, imperf. 3 sg. săvârșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. săvârșeáscă; ger. săvârșínd (Sursa: Ortografic )

A SĂVÂRȘÍ ~ésc tranz. 1) (fapte, acțiuni) A face să aibă loc; a transforma în fapt; a înfăptui. 2) înv. A duce la bun sfârșit; a termina cu bine. /<sl. suvrušiti (Sursa: NODEX )

A SE SĂVÂRȘÍ mă ~ésc intranz. înv. A se stinge din viață; a muri. /<sl. suvrušiti (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
săvârși   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) săvârși săvârșire săvârșit săvârșind singular plural
săvârșește săvârșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) săvârșesc (să) săvârșesc săvârșeam săvârșii săvârșisem
a II-a (tu) săvârșești (să) săvârșești săvârșeai săvârșiși săvârșiseși
a III-a (el, ea) săvârșește (să) săvârșească săvârșea săvârși săvârșise
plural I (noi) săvârșim (să) săvârșim săvârșeam săvârșirăm săvârșiserăm, săvârșisem*
a II-a (voi) săvârșiți (să) săvârșiți săvârșeați săvârșirăți săvârșiserăți, săvârșiseți*
a III-a (ei, ele) săvârșesc (să) săvârșească săvârșeau săvârși săvârșiseră
* Formă nerecomandată