SĂTEÁN, săteni, s. m. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean. (Sursa: DEX '98 )
SĂTEÁN s. v. țăran. (Sursa: Sinonime )
săteán s. m., pl. săténi (Sursa: Ortografic )
SĂTEÁN ~éni m. Persoană care locuiește la sat. /sat + suf. ~ean (Sursa: NODEX )
| sătean substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | sătean | săteanul |
| plural | săteni | sătenii |
| genitiv-dativ | singular | sătean | săteanului |
| plural | săteni | sătenilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
