SVINGÁ vb. I. tr. (Rar) 1. A dansa sving. 2. A cânta, a interpreta în stil sving. [Scris și swinga, var. suinga vb. I. / < engl. swing]. (Sursa: DN )
| svinga verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) svinga | svingare | svingat | svingând | singular | plural |
| svinghează | svingați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | svinghez | (să) svinghez | svingam | svingai | svingasem |
| a II-a (tu) | svinghezi | (să) svinghezi | svingai | svingași | svingaseși |
| a III-a (el, ea) | svinghează | (să) svingheze | svinga | svingă | svingase |
| plural | I (noi) | svingăm | (să) svingăm | svingam | svingarăm | svingaserăm, svingasem* |
| a II-a (voi) | svingați | (să) svingați | svingați | svingarăți | svingaserăți, svingaseți* |
| a III-a (ei, ele) | svinghează | (să) svingheze | svingau | svingară | svingaseră |
* Formă nerecomandată
