SUSÁI s. m. Gen de plante erbacee din familia compozeelor, cu frunze sesile, cu flori galbene, a căror tulpină conține un suc lăptos (Sonchus). – Din ucr. susaï. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUSÁI m. Plantă erbacee cu tulpina e****ă, cărnoasă, și cu frunze lungi, adânc crestate, înfășurate la baza lor în jurul tulpinii, care conține un suc lăptos. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SUSÁI s. (BOT.) 1. (Sonchus) (reg.) castravan, lăptucă, susăiță, tâlhărea, iarba-iepurelui, pălămidă-grasă. 2. susai-de-pădure v. susai-pădureț; susai-pădureț (Lactuca muralis) = susai-de-pădure, (reg.) crestățea, tâlhărea, susai-sălbatic. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SUSÁI s. v. grânar, hambar, pătul, tâlhărea. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

susái (-i), s. m. – Plantă (Sonchus oleraceus, S. Asper, S. arvensis, S. palustris). Sl. susati, susą „a suge”, susŭ „țîță”, pentru să produce un suc alb asemănător laptelui, cf. și numele său fr., laiteron. Legătura cu rus. susak „plantă” (Cihac, II, 381) este incertă. În schimb, rus. susaj (Pascu, R. critică, 1938, 110; Scriban) pare să provină din rom. După Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 303, urmat de Philippide, II, 735, este cuvînt dacic, legat de alb. susaljë „zurro”. După Candrea, din sb. sisaljka „mamelon”. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

susái s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SUSAI-DE-MÚNTE s. v. tâlhărea. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SUSAI-DE-PĂDÚRE s. v. tâlhărea. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

șușái, șușaíuri, s.f. (reg.) nisip de pe malul râului. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard