- Sus-numit (și substantivat) = menționat, amintit, citat mai înainte
SUS-NUMÍT adj. sus-amintit, sus-citat, sus-menționat, sus-pomenit, (înv.) prezis. (Sursa: Sinonime )
sus-numít adj. m., pl. sus-numíți; f. sg. sus-numítă, pl. sus-numíte (Sursa: Ortografic )
SUS-NUMÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care a fost numit, amintit mai sus. Persoanele ~te. /sus + numit (Sursa: NODEX )
SUS-NUMÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) menționat(ă) mai înainte. [< sus + numit, după fr. susnommé]. (Sursa: DN )
SUS-NUMÍT, -Ă adj., s. m. f. (persoană) menționat(ă) mai înainte. (după fr. susnommé) (Sursa: MDN )
| sus-numit adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | sus-numit | sus-numitul | sus-numită | sus-numita |
| plural | sus-numiți | sus-numiții | sus-numite | sus-numitele |
| genitiv-dativ | singular | sus-numit | sus-numitului | sus-numite | sus-numitei |
| plural | sus-numiți | sus-numiților | sus-numite | sus-numitelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
