A avea stupit la furcă = a avea ușurință la vorbă, a vorbi mult și cu plăcere, a avea chef de vorbă
A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire, a distruge
A fi bun de gură = (adesea ) a vorbi mult și cu ușurință, a se pricepe să-și pledeze cauza, să convingă
A fi mâncat de nevoi = a suferi multe necazuri, lipsuri
A lua (pe cineva) în primire = a) a lua (pe cineva) în grija sa, sub supravegherea sa (pentru a-l îndruma), a purta de grijă; b) a certa pe cineva, a-i face reproșuri
A lua măsura (sau măsuri) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect
A lua măsuri = a executa o serie de lucrări sau a duce o acțiune în vederea realizării unui anumit scop
A nu (mai) avea loc de cineva = a) a fi incomodat de cineva; b) a se lega mereu de cineva, a-i pricinui neajunsuri
A pune coarne = a) a face o relatare cu adaosuri exgerate, neverosimile, inventate; b) a-și înșela soțul
A se pune în gardă = a) (la scrimă) a lua poziția de apărare sau de atac; b) a-și lua toate măsurile de precauție spre a nu fi surprins de un lucru neplăcut
A tăia (sau a da, a trage) în carne vie = a) a tăia (sau a da, a trage) în plin, direct (în cineva); b) a încerca să curme un rău prin măsuri foarte drastice
A vorbi cu subînțeles (sau subînțelesuri) = a face anumite aluzii, a nu-și exprima direct gândul
A-i fi (sau a o duce) greu = a trăi în lipsuri materiale, a avea o situație materială precară
A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ
A-și pierde busola = a se zăpăci, a-și pierde dreapta judecată, simțul măsurii
A-și vinde scump pielea = a lupta cu înverșunare, provocând mari neajunsuri adversarului (chiar dacă nu mai sunt sorți de izbândă)
Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic
Cu una, cu două = (în construcții negative) cu ușurință, repede
Fără ocoliș (sau ocolișuri) = direct, pe față
La obiect = (despre discursuri, expuneri etc.) în temă, fără divagații inutile
Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale
Viață de câine = viață grea, plină de lipsuri
Zile grele sau viață grea = trai anevoios, plin de lipsuri
a face naveta = a străbate regulat aceeași distanță în ambele sensuri
SURÍ,suresc, vb. IV. Intranz. (Rar; despre păr; p. ext. despre oameni) A încărunți. ♦ Tranz. A face sur. – Din sur. (Sursa: DEX '98 )
SURÍ vb. v. încărunți. (Sursa: Sinonime )
surí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. surésc, imperf. 3 sg. sureá; conj. prez. 3 sg. și pl. sureáscă (Sursa: Ortografic )
SUR, -Ă,suri, -e, adj. 1. De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr-un amestec de alb și negru; cenușiu; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie. ♦ (Substantivat, m.) Nume dat unui cal cu părul sur (1). ♦ Sură de stepă = rasă de taurine indigenă, de culoare cenușie sau vânătă, care prezintă o mare rezistență și pretenții reduse de hrană. 2. (Despre cer, nori, văzduh) Lipsit de lumină, de strălucire; încețoșat, tulbure; Fig. posomorât, mohorât. 3. (Despre părul oamenilor; p. ext. despre oameni) Cărunt. ♦ Fig. (Rar) Bătrân, străvechi; îndepărtat. – Din bg., scr. sur. (Sursa: DEX '98 )
ȘÚRĂ2 s. f. v. șiră. (Sursa: DEX '98 )
ȘÚRĂ1,șure, s. f. Construcție anexă pe lângă o gospodărie rurală, în care se adăpostesc vitele și se păstrează diferite vehicule, unelte agricole etc. [Pl. și: șuri] – Din germ. dial. Schur. (Sursa: DEX '98 )
SUR1 ~ă (~i , ~e) 1) Care este de culoare intermediară între alb și negru; de culoarea cenușii; cenușiu; gri. Costum ~. Pasăre ~ă. 2) (despre cer) Care este acoperit de nori; înnorat; noros. 3) (despre păr) Care este încărunțit; cărunt. 4) fig. (despre oameni) Care are fire albe în păr; cărunt. /<bulg., sb. sur (Sursa: NODEX )
SUR2 ~im. mai ales art. Cal cu părul de culoare cenușie. /<bulg., sb. sur (Sursa: NODEX )
ȘÚRĂ ~if. Construcție într-o gospodărie țărănească care servește pentru depozitarea nutrețului, a cerealelor etc. ◊ A căsca o gură cât o ~ a deschide larg gura. A avea o gură cât o ~ a) a avea gură mare; b) a vorbi mult și zgomotos; a fi guraliv. [G.-D. șurii; Pl. și șure] /<germ. Schur, săș. Schyren (Sursa: NODEX )
SUR- Element prim de compunere savantă cu semnificația „super”, „supra”, „peste”, „deasupra”, „în exces”. [< fr. sur-]. (Sursa: DN )
PLOȘNIȚĂ-SÚRĂ s. v. ploșniță-de-câmp. (Sursa: Sinonime )
SUR adj. 1. v. cenușiu. 2. întunecat, mohorât, sumbru, (pop.) suriu. (Haină de nuanță ~.)3. v. cărunt. 4. vânăt. (Cal ~.)5. încețoșat, neclar, tulbure, (reg.) suriu. (Un văzduh ~.) (Sursa: Sinonime )
SUR adj. v. străvechi. (Sursa: Sinonime )
ȘÚRĂ s. șopron, (pop.) șopru (reg.) saivan, (Transilv.) colnă, (prin Transilv., Maram. și Mold.) ștalău. (~ pentru nutreț.) (Sursa: Sinonime )
sur (-ră), adj. Gri. Sl., cf. bg., sb., cr. sur, rus. ser (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 380; Conev 97). După Tiktin, din lat. syrus „sirian”, legat de it. soro, fr. saure; dar nu este sigur că cuvintele it. și fr. au această origine și nici nu se cunoaște o culoare gri specifică Siriei. Der. suraia, s. f. (nume de vacă); suran, s. m. (nume de bou); suriu, adj. (gri, cenușiu, încărunțit, înspicat); surchea, s. f. (nume de animal), din mag. szürke „gri” (Ruffini 101); suri, vb. (a colora în gri); surilă, s. m. (nume de bou); însuri, vb. (a încărunți). (Sursa: DER )
șúră (șuri), s. f. – 1. Grînar, hambar. – 2. Adăpost, refugiu. Germ. Scheuer, prin intermediul rut. šura (Diez, Gramm., I, 129; Tiktin; Bogrea, Dacor., IV, 849), săs. Schyren (Mîndrescu 92; Borcea 214), mag. csúr (Cihac, II, 529; Gáldi. Dict., 196). (Sursa: DER )
pietroșél-sur s. m. (Sursa: Ortografic )
plóșniță súră s. f. + adj. (Sursa: Ortografic )
sur adj. m., pl. suri; f. sg. súră, pl. súre (Sursa: Ortografic )
șúră s. f., g.-d. art. șúrii; pl. șuri/șúre (Sursa: Ortografic )
