SURDÍNĂ,surdine, s. f. Dispozitiv din metal sau din lemn, în formă de gheară la instrumentele cu coarde, sau în formă de dop la instrumentele de suflat, folosit pentru atenuarea intensității sonorității unor instrumente muzicale. ◊ Loc. adv. În surdină = a) cu surdina pusă, încet; b) fără zgomot, înăbușit; cu glas scăzut; în taină. – Din fr. sourdine. (Sursa: DEX '98 )
SURDÍNĂs.f. Amortizor de zgomot. ♦ Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor. ♦ În surdină = a) încet, cu sunete ușoare; b) fără zgomot, cu glas scăzut; în taină. [< fr. sourdine, cf. it. sordina]. (Sursa: DN )
SURDÍNĂs. f. amortizor de zgomot. ◊ dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru atenuarea intensității și modificarea timbrului sunetelor. ♦ în ~ = fără zgomot. (< fr. sourdine) (Sursa: MDN )
SURDÍNĂ s. (MUZ.) (rar) pieptene. (~ la vioară.) (Sursa: Sinonime )
surdínă s. f., g.-d. art. surdínei; (dispozitive) pl. surdíne (Sursa: Ortografic )
SURDÍNĂ ~ef. Dispozitiv folosit la unele instrumente muzicale pentru a slăbi intensitatea sunetelor emise. ◊ În ~ a) încet; înăbușit; b) în taină; pe ascuns. /<fr. sourdine (Sursa: NODEX )
surdiná vb., ind. prez. 1 sg. surdinéz, 3 sg. și pl. surdineáză (Sursa: Ortografic )
