SÚPĂ, supe, s. f. Fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc. – Din fr. soupe. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SÚPĂ s.f. Zeamă de legume sau de carne de vită ori de pasăre fiartă cu legume. [< fr. soupe]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SÚPĂ s. f. 1. fiertură de legume sau de carne. 2. (fam.; la pictorii romantici) vernis galben aplicat peste o pictură pentru a-i da acea patină aurie evocatoare a timpului trecut. (< fr. soupe) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SÚPĂ s. (pop.) zeamă, (reg.) sorbitură. (~ de pasăre.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

súpă (-pe), s. f. – Fiertură de carne. – Mr. supa. Fr. soupe, it. suppa, cf. ngr. σοῦπα. – Der. supa, vb. (a cina foarte tîrziu), din fr. souper; supeu, s. n., din fr. souper; supieră, s. f., din fr. soupière. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

súpă s. f., g.-d. art. súpei; (feluri, porții) pl. súpe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SUPÁ, supez, vb. I. Intranz. A lua masa seara târziu (după un spectacol). – Din fr. souper. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SUPÁ ~éz tranz. livr. A cina târziu (după o reprezentație). /<fr. souper (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SÚPĂ ~e f. Fel de mâncare lichidă, pregătită prin fierberea cărnii sau/și a legumelor (uneori cu adaos de paste făinoase). [G.-D. supei] /<fr. soupe (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SUPÁ vb. I. intr. A cina, a lua masa seara târziu (după ieșirea de la un spectacol). [< fr. souper]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUPÁ vb. intr. a lua masa de seară (după un spectacol). (< fr. souper) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SUPÁ vb. v. cina. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

supá vb., ind. prez. 1 sg. supéz, 3 sg. și pl. supeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard